De mai bine de două săptămâni, facem slalom printre manipulări de tot felul, fiind martorii unor generalizări care au dus la supurări periculoase în multe zone ale lumii. După atacul din 7 octombrie asupra unor civili din Israel, atac pus în scenă de o grupare teroristă, s-au îngrămădit dinaintea ochilor și urechilor lumii batalioane de știri contradictorii, multe dintre ele sfidând logica elementară. Tensiunile de la granița dintre Israel și Fâșia Gaza au dat foc lumii, semănând dihonie între oameni, care până mai ieri duceau o viață relativ liniștită. În mai multe țări europene, dar și din Orient, au fost organizate proteste ample, aparent de solidaritate cu palestinienii. De aici începe un alt curs, unul tulbure, al unei stări create artificial. În primul rând, punerea semnului egal între palestinieni și teroriști e o atitudine inflamabilă, o nebunie care complică și mai mult lucrurile. În al doilea rând, a vorbi doar despre pericolul prin care trec palestinienii înseamnă a privi lucrurile dintr-un unghi greșit. Desigur, palestinienii de rând nu au nicio vină pentru că teroriștii au pornit la atac din Fâșia Gaza. Corect. De cealaltă parte, și israelienii uciși în 7 octombrie și după aceea sunt civili nevinovați, dar se pare că fanatizarea unor părți din populație e mai importantă decât abordarea obiectivă a problemei. Am văzut manifestări de solidaritate cu palestinienii în Paris, Berlin, Istanbul, Londra și alte mari orașe; demersul poate fi înțeles până în punctul în care degenerează în violență. Ce are în comun solidarizarea cu violența, cu atacarea forțelor de ordine sau a civililor? Absolut nimic. De obicei, în astfel de situații se pune un mare accent pe latura emoțională, însă acum e exploatată la maxim lipsa de rațiune. Fanaticii devin arma perfectă folosită de sforarii ce trag necontenit cu mitralierele manipulării. Europa și nu numai e terorizată de amenințări cu atacuri, de proteste violente, iar după mult timp au fost reintroduse controalele vamale în unele țări din spațiul Schengen. Mulți privesc spre această situație vecină cu haosul cu un amestec de teamă și revoltă, reclamând tot mai des slăbiciunea Uniunii Europene, abordarea unor politici ipocrite, autodistructive. S-a spus că lumea se va schimba radical după pandemia de covid, însă ceea ce se întâmplă acum ar putea genera mutații mai dure decât cele provocate de molima exploatată în fel și chip între 2020 și 2022. Iar ăsta e rezultatul unui lung șir de compromisuri și dubioase cumetrii internaționale, care au turnat apă la rădăcina iraționalului și a radicalizării. Am ajuns în punctul absurd în care viețile unor civili prețuiesc mai mult decât ale altora, doar pentru că așa impune agenda nebunilor bolnavi de putere.