Sistemul românesc de învățământ pare să fie blestemat cu statutul de cobai. Nenumărații miniștri care au încercat să-și bage mâinile în acest sector, precum mecanicul de ocazie ce n-are habar de configurația motorului dar își dă cu presupusul, au reușit să-l bulibășească, împingându-l, încet, încet, spre marginea prăpastiei.

Ultimul experiment eșuat îi aparține fostului ministru Ligia Deca, aceasta având năstrușnica idee de a organiza probele de competențe în luna ianuarie, dintr-un motiv absolut rizibil: vara e prea cald. Adică, dați elevi dumneavoastră examenele astea, oricum inutile, în toiul iernii, scăpând astfel de broboanele de sudoare de pe frunte, o coproducție a emoțiilor și a temperaturilor de vară premature. În rest, celelalte probe, scrise și orale, se pot desfășura în arșița zilelor de iunie.

Adică, nu am rezolvat mare lucru, dar am plătit vama tradiționalei bulibășeli românești. De ce? Pentru că organizarea competențelor în timpul anului a generat un program dat peste cap atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, bașca problemele de logistică. Poate că ar fi fost mult mai simplu să se monteze câte un aparat de aer condiționat în sălile de clasă unde aveau să se desfășoare probele, fără a fi nevoie ca ele să fie mutate în ianuarie. Dar, deh, trebuia să rămână și doamna Ligia Deca, oarecum, în istoria învățământului românesc eșuat. Pe bună dreptate se vorbește despre posibilitatea de a reveni la vechiul calendar al Bacalaureatului, unde nu există diferențe de câteva luni între probe.

Cu alte cuvinte, sistemul de învățământ a intrat încă o dată în pielea cobaiului, a bolborosit năuc, doar pentru că rodul imaginației unora nu trece mereu și prin filtrul rațiunii. Interminabila bâjbâială a celor ce și-au dat cu părerea, în ultimii 30 de ani, despre ce și cum trebuie făcut în învățământul românesc, a dus la vicierea actului educațional, la imaginea de sac peticit a unui sistem ce scârțâie tot mai mult și tot mai des, un sistem -altfel- vital pentru societate.

La kilogramele de măsuri contraproductive se adaugă acest deca de amatorism cu efecte nu neapărat catastrofale, însă deranjante. Principiul analizei ce precede trecerea la acțiune a fost de multe ori ignorat în Educație, iar efectele grabei și încăpățânării de a pune în practică idei neinspirate sunt decontate la nivelul pregătirii tot mai slabe a absolvenților instituțiilor de învățământ românesc.