În a doua zi de Paști are loc „udatul” fetelor,  un obicei preluat din cultura comunităților săsești și maghiare, fiind adoptat de români, în special în mediul rural. Acest obicei aducând fetelor nemăritate purificare, fertilitate și noroc.

Tradiția a rămas încă vie în județul Sibiu, în special în Țara Secașelor, Valea Târnavelor și Valea Hârtibaciului. În Agnita și Marpod, feciorii mergeau la stropit însoțiți de muzicanți, transformând evenimentul într-o adevărată sărbătoare.

Obiceiul implică vizitarea fetelor de către băieți, care le stropesc cu parfum sau apă, în funcție de tradiția locală. În schimb, fetele oferă ouă roșii, prăjituri și băuturi tradiționale. De-a lungul timpului, obiceiul stropitului a evoluat. Dacă în trecut fetele erau stropite cu apă proaspătă din fântână, astăzi se folosește adesea parfum, iar vizitele sunt însoțite de urări și poezii.

La Tălmăcel, tradițiile sunt păstrate cu grijă, iar obiceiul „stropitului” fetelor în a doua zi de Paști încă se practică, dar într-o formă mai modernă, cu parfum în loc de apă.

„Când eram noi domnișoare, veneau băieții la stropit, iar noi îi așteptam cu prăjituri. Este un obicei săsesc, ca și armindenii de Rusalii”, afirmă Mariana Filimon, din Tălmăcel.