Articol
Chiar voiam să scriu dspre altceva, de exemplu despre cum ia foc un lan de gru de la căldură dar o maşină cu plinul făcut în parcare nu, despre cum e secetă dar plouă, ]ns[ tocmai am văzut (ei, "tocmai"… Am văzut mai înainte, dar mi-am văzut şi eu de ale mele dar ştiu că dă bine aşa, e mai dinamic, e de ştiri) că, uite, vreau- nu vreau, titlul editorialului trecut, "Te-am învăţat să consumi ca să-ţi spunem că nu e bine să consumi" e ca filmele acelea americane de succes: se fac "sechele" după ele.
Dacă vă vine s[ râdeţi că o bag pe filme, atunci o luăm pe direct: Banca Naţională a României a crescut dobânda-cheie cu 1%. adică de la 3,75 la 4,75 nivel al dobânzii de politică monetară. Cu începere de ieri, joi. Nu după Miercurea Sibiului, nici de la trei la doi, ci joi 7 iulie 2022.
BNR a mai decis alte chestii îmbucurătoare ca majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) tot cu 1% de la 4,75 la la 5,75 % pe an, şi creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit TOT cu 1%, de la 2,75 la 3,75%. Asta în contextul în care ROBOR-ul la 3 luni a urcat la 6,63% pe an.
Chiar dacă sună teribil a păsărească financiară (ceea ce şi este), interesându-mă via tot felul de clickuri că de aia suntem jurnalisti evoluaţi, am aflat că aceste nevinovate procente ("adică ce, 1%, păi să vezi cu cât a crescut berea de la noi, de zici că e făcută la Azovstal!") înseamnă RĂU spre FOARTE rău pentru cei cu credite. Adică plătesc ŞI MAI MULT peste cât au împrumutat. Nu intu în detalii cu cifre, creşteri şi procente, cei implicaţi vor vedea exact cât îi costă asta.
Dar aporopo, mai ştiţi valurile de nebunii ale creditelor la orice, cu oricât şi luate oricum? Cum te încurajau, cum îţi înlesneau, cum te băgai tu în credit pentru a forţa puţin mâna poziţiei tale social financiare şi de a avea şi tu mai mult şid e a scăpa cumva de sărăcie? Cum tu, ca tânăr, făceai credit să ai şi tu locuinţa ta, maşina ta, altele ale tale şi mai ales să scapi de a mai sta la grămadă cu părinţii (că şi aşa după aia sau abonat la vizite la tine cu tot neamu')? Ajunsesem să credem că dacă nu avem şi noi un credit la ceva, nu facem parte din lumea normală. Recunoşteai ruşinat, de parcă ai fi avut încă televizor alb-negru pe integrate în loc de plăsmău smart, că tu nu ai credit la nimic într-o lume în care toţi aveau o rată de plătit.
Au lucrat bine şi aici. Creditul era bun, ratele lejere şi adaptabile şi flexibile, numai că era şi o mică problemă. Nu mai scăpai de ele. Erai legat de "creditor" prin lanţul contribuţiei tale periodice. Acum, în ritmul ăsta, chiar că nu mai scapi de rate. Pentru că tu eşti dator. Pentru că plăteşti dobânzi peste cât ai împrumutat, că aşa este la credit. Şi cu cât se umblă la anumite instrumente financiare pe care tu nu le înţelegi dar ei, financiarii le stăpânesc perfect, cu atât tu, o dată intrat, scapi foarte greu spre deloc şi plăteşti la infinit "aroganţa" de a fi şi tu un om cu un trai la nivelul normal al civilizaţiei. Că nu e uşor de ales între o sărăcie liberă şi o "bogăţie" plină de dependenţe, bogăţie pe care, până nu o achiţi complet conform a ceea ce ai semnat.
Şi aici s-a lucrat perfect. Adică te îndemn să-ţi faci credit ca să-ţi cresc dobânda şi să nu mai scapi de el. A ,oi fi conspiraţionist, păi fă-mă de cacao, ia-ţi un credit baban şi arată-mi că nu e aşa.
Sunt curios , oameni buni, ce simte un om din ăsta când a achitat ultimul ban sau eurocent la un credit şi a scăpat. Dacă va exista aşa ceva. Zic de om, nu de credit.