Articol
Vocația noastră de bârfitori degrabă aplecători de ureche la orice șușana ce zburdă printre noi se reflectă în toate clasele societății, inclusiv în cea politică. De trei zile, în România e dezbătută în lung și-n lat o discuție dintre Gigi Becali și Viorel Hrebenciuc, dat în vileag de însuși vocalul nea Jiji. În stilu-i caracteristic, acesta ne-a spus că Viorel Hrebenciuc l-a sunat și i-a propus să îl bage pe George Simion în turul doi al prezidențialelor. Așa, ca pe o solniță pe care o muți de pe o masă pe alta. A fost suficientă această spovedanie în direct, la o oră de maximă audiență, pentru ca toate televiziunile să-și pună șorțul de bucătărie, să se înarmeze cu satâre și cuțitașe și să se pună pe tocat subiectul. Naratorul din Pipera a revenit, confirmând că discuția relatată inițial e cu totul și cu totul adevărată, ba a mai adăugat și alți interlocutori apăruți prin ricoșeu: Rareș Bogdan și Sebastian Ghiță.
Ripostând, Rareș Bogdan i-ar fi spus lui Becali că forțele de dreapta sunt gata să se alinieze în spatele lui George Simion dacă acesta va ajunge în finală cu Marcel Ciolacu. Când i-a venit rândul să lămurească în direct problema, Rareș Bogdan a susținut că nu va fi nevoie de o astfel de mobilizare, întrucât Nicolae Ciucă se va duela în turul doi cu actualul premier; ei, și de aici o seamă de presupuneri, acuzații, scenarii, trecute prin făina bârfotecii. Au fost episoade în care am avut sentimentul că asistăm la niște încordări între țațe și mitocani, care se dau la bârfă despre cutare și cutărică.
Vânătorii din politichia românească au preluat anunțul lui Becali și l-au transformat în briceag, spadă, arbaletă sau tun, după puteri, arme cu care au încercat să-și atingă inamicul politic. Episodul sordid, consumat cu puțin înainte de debutul oficial al campaniei electorale, este barometrul perfect ce indică starea de putrefacție a spiritului politic românesc, dedulcirea la bârfă a tuturor de la vlădică până la opincă. E foarte bine că Gigi Becali a aruncat pe piață acest subiect, pentru că știm exact unde suntem, chiar dacă intenția lui nu a fost aceea de a prezenta situația morală a neamului. N-am auzit vorbindu-se în cadrul dialogurilor reproduse despre alegători, despre voința oamenilor, toată discuția purtându-se în cheia unor înțelegeri dosnice, ca să nu spunem a unor șmenuri politice.