Primul weekend din septembrie aduce în Piața Mare din Sibiu Târgului Olarilor, cel mai longeviv eveniment al Sibiului cultural.  Cea de-a 56-a ediție a manifestării se desfășoară în 3 și 4 septembrie 2022, în Piața Mare a orașului.

Cu oale, ulcele, blide, căni, cahle pentru soba de teracotă, clopoței, instrumente muzicale poposesc peste 120 de olari și familii de meșteri la Târgul Olarilor de la Sibiu. Manifestarea este una de tradiție pentru județul Sibiu și pentru arealul transilvan, reunind în fiecare an olari din importante centre, precum Corund, Braniştea, Horezu, Vădastra, Obârşa, alături de ceramiști care expun creații de inspirație modernă.

La Sibiu vor fi prezenți meșteri ce lucrează lutul pe roată, după vechi tehnici învățate de la părinți și bunici, dar și tineri ceramiști ce leagă tradiția de modernitate prin diverse modele decorative. Motive străvechi precum valul, spirala, șarpele, cocoșul, pasărea, spicul de grâu, utilizarea culorilor ocru, verde, albastru, ceramica lucrată în stilul culturii Vădastra sau lutul modelat manual după tehnica Cucuteni – toate vor sta în prim-planul manifestării.

Diversitatea produselor decorative și utilitare, realizate din lut, atmosfera de târg și întâlnirea publicului cu olarii – toate fac parte din rețeta de succes a acestei expoziții cu vânzare. Mai mult, fiecare ediție a manifestării aduce în prim-plan demonstrații de meșteșug la roata olarului, precum și ateliere de olărit; astfel vizitatorii pot urmări olarii în timp ce lucrează vase sau pot încerca ei înșiși să modeleze lutul și să decoreze oale și ulce.

Ediția 2022 a „Târgului Olarilor” este organizată de Consiliul Județean Sibiu, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA.

Programul evenimentului:

Târgul Olarilor se desfăşoară în zilele de 3 şi 4 septembrie 2022, în Piaţa Mare din Sibiu, şi este deschis vizitatorilor între orele 8.00 – 22.00.

Acțiunile CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu sunt posibile cu finanțare din partea Consiliului Judeţean Sibiu.

Acţiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu.

Povestea Târgului, spusă de un muzeograf

Târgul Olarilor, târgul ceramicii tradiționale, organizat anual la Sibiu, este la vârsta deplinei maturităţi – ediția 56. Anul acesta, ca de fiecare dată de peste cinci decenii , evenimentul se desfãşoară „la timpul lui”, întotdeauna în prima sâmbătă şi duminică a lui septembrie. Organizat şi anul acesta de către Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul- Junii” Sibiu în parteneriat cu Muzeul ASTRA, evenimentul doreşte să promoveze calitatea superioară a producţiilor ceramice de inspiraţie tradiţională, precum şi pe ucenicii olari din noua generaţie, demonstrând că este o manifestare de etalare a talentului, a respectului pentru tradiţie, dar și a încurajării spiritului artistic creator al noilor generaţii.

Secole de-a rândul s-au oferit spre vânzare la Sibiu, ca şi în alte oraşe din ţară, în zilele de târg, obiecte de ceramică. Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor prezintă evoluția și preocupările de la an la an ale meșterilor olari și ceramiști, noutățile și caracteristicile celor mai reprezentative centre de olarit din România, Ungaria și Republica Moldova: Horezu, Vlădeşti, (Vâlcea), Oboga, Româna, Vădastra și Slatina (Olt), Săcel, Vama, Baia Mare ( Maramureş), Rădăuţi (Suceava), Obârşa (Hunedoara), Corund și Miercurea Ciuc (Harghita), Sfântu Gheorghe (Covasna), Vadu Crișului și Leheceni (Bihor), Târnăvița (Arad), Braniștea (Galați), Curtea de Argeș (Argeș), Botoșani, Timiș, Mehedinți, Teleorman, Gorj. Sunt olari care păstrează meşteşugul adevărat (aşa cum l-au primit odată cu învârtitul roţii de la strămoşii lor) iar în același timp au fost acceptați, în același spațiu al târgului, meșteri ceramiști care îmbină meșteșugul cu modernitatea.

Ceramica populară este definită drept „cea mai veche întrebuinţare, pe deplin conştientă şi calculată, pe care omul a dat-o unei transformări chimice”. Prelucrarea ceramicii, pentru a obţine instrumentarul de uz gospodăresc sau obiectele de decor, a fost pe teritoriul României, încă din neolitic, cea dintâi şi cea mai importantă „industrie casnică”.

Olăritul, meşteşug de tradiţie milenară, a fost şi continuă să fie în anumite localităţi din România o activitate prosperă pentru o parte dintre meşterii locali. Din vremuri îndepărtate, olarii s-au recrutat din rândul agricultorilor care învăţau să modeleze vase doar ca activitate complementară. Treptat, în arta olăritului s-au specializat cei mai talentaţi locuitori ai satelor, ei reuşind să se impună prin meşteşugul pe care l-au preluat în familie de la parinţii şi bunicii lor.

Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară, acesta intrând în contact cu atmosfera târgurilor breslaşilor de odinioară. Târgurile tradiţionale din trecut se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie şi pe puterea de înţelegere a artei populare.

Vasele de larg consum, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de folosit, să absoarbă apa, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul.

Acum asistăm la un fenomen de “comercializare” a tradiţiilor, care este déjà universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine într-o colecţie ca a lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.

Târgul a devenit în scurt timp o tradiţie. Timp de 2 zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară Astfel, ea revine la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.

Mărturiile olarilor, dar şi ale celor care vor participa la acest eveniment, vor evidenţia şi conferi pe deplin importanță acestei manifestări pe multiple planuri: istoric, social, tradiţional, comercial, profesional, psihologic.

Text de Olga Popa, muzeograf, coordonator al evenimentului din partea Muzeului ASTRA (Text publicat pe fagina de facebook a Muzeului ASTRA)