Problema off-road-ului în pădure, pe traseele montane sau în arii protejate nu reprezintă o noutate pentru nimeni. Este însă foarte importantă fiindcă incursiunile cu motociclete de tip enduro, ATV-uri, mașini 4X4 și snowmobile în aceste zone au produs pagube mediului înconjurător. De-a lungul timpului au existat numeroase conflicte între iubitorii de natură și pasionații acestui sport. Unele au mocnit tăcut, altele s-au manifestat zgomotos în spațiul public. Realitatea obiectivă, astăzi, în TRIBUNA.

Ce este enduro?

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, ENDÚRO:  s. n. competiție de motociclism și probă de rezistență pe teren variat. (< fr. enduro). Așadar, termenul de Enduro provine din limba franceză și înseamnă rezistență. Este o formă de sport care se desfășoară pe teren deschis, de off-road. Este un sport care are zeci de mii de pasionați în România. Oameni care iubesc adrenalina, senzația de libertate, și iubesc natura într-o măsură poate la fel de mare. Printre ei sunt și oameni care, după o tură cu motocicleta sau ATV-ul, se implică în activități de mediu. Adună gunoaiele de pe munte sau refac marcaje turistice. Greu de crezut, nu? Dar ei există, fie că sunt văzuți sau nu.

Ce spune legea?

În România, practicarea acestui sport este reglementată de o serie de acte normative. 

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 1, prevede accesul public pedestru în pădure ca fiind permis pe răspunderea celui care intră, numai în zone amenajate, pe trasee și poteci marcate în acest sens, pe drumuri forestiere și în păduri cu funcții de protecție predominant sociale  (zone forestiere semideschise publicului, pe considerente geografice, geologice, botanice etc). Aceeași lege prevede, la alin. 1, indice 1 al art. 54, faptul că accesul public cu bicicleta este permis pe drumurile forestiere și poteci/trasee marcate și amenajate, pe răspunderea celui care intră, dar cu respectarea condițiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, după caz.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 2, prevede interzicerea accesului public cu autovehicule/motociclete/ATV-uri/mopede în fondul forestier național, cu excepția activităților sportive, de recreere și turism, organizate numai cu acordul șefului ocolului silvic în cazul fondului forestier din proprietatea statului sau cu acordul proprietarului, dar cu avizul șefului ocolului silvic care asigură serviciile silvice proprietății forestiere private.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 3, prevede că, în cazul reprezentanților ONG-urilor care pătrund în fondul forestier național, indiferent sub ce pretext și care folosesc pentru deplasare autovehicule/motociclete/ATV-uri/mopede, accesul este permis doar în urma semnării unui protocol cu administratorul fondului forestier din proprietatea statului sau  a unui  protocol semnat cu proprietarului, dar cu avizul administratorului care asigură serviciile silvice proprietății forestiere private.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 4 și 5 prevede că orice amenajare făcută în fondul forestier național pentru poteci, trasee de plimbare, alergare și biciclete se face cu acordul administratorului sau proprietarului, după caz, folosindu-se doar  pământ, pietriș și lemn,  dar aceste amenajări nu vor  face obiectul  scoaterii definitive din fondul forestier național (nu necesită autorizație de construcție, amenajarea fiind permisă numai în situațiile în care nu sunt implicate tăieri de arbori/defrișări).

Încălcările legale enumerate anterior reprezintă contravenții și, conform  Legii nr. 171 din 2010, sunt constatate în ordinea descrisă de lege, de către:

Personalul silvic – din cadrul Gărzii forestiere, din cadrul administratorilor  fondului forestier proprietate publică a statului și din cadrul structurilor de rang superior ale Romsilva și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;

Ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

Pentru fondul cinegetic, Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic INTERZICE, prin art. 23, litera 1 circulaţia în scop de agrement, cu mijloace auto în afara căilor de circulaţie publică în fondurile cinegetice, fără acordul gestionarului.

Realitatea din teren 

În județul Sibiu, cele mai afectate zone se regăsesc în arealul munților Cindrel în zonele Cisnădie, Gura Răului, Fântânele, Sibiel, Jina.

Legi există, dar, cu toate acestea, unii practicanți de enduro aleg să le ignore și pun în pericol nu doar mediul înconjurător, ci și siguranța celor care se află în aceste zone. Echilibrul dintre promovarea sportului și protecția naturii si a celorlalți iubitori ai ei este, astfel, instabil. 

Programul Anii Drumeției este inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu și cuprinde întreg județul Sibiu. Scopul principal este de a îmbunătăți infrastructura de drumeție din județ și de a promova activități specifice ecoturismului – drumeția, cicloturismul, plimbările ecvestre, observarea florei și a faunei și tururi culturale. Nu de puține ori, participanții la drumețiile organizate au fost martorii distrugerilor provocate mediului înconjurător.

Potrivit reprezentanților Anii Drumeției, “Problema activităților motorizate în ariile protejate și pe traseele turistice este un aspect care ne preocupă și pe care dorim să îl ameliorăm cu mijloacele care ne stau la dispoziție. Precizăm în primul rând faptul că legea silvică interzice în mod expres parcurgerea oricărui traseu din fondul forestier sau din ariile protejate cu mijloace motorizate, iar la acest aspect invităm și susținem măsurile de prevenție ale autorităților competente. Activitatea programului ”Anii Drumeției” presupune promovarea turismului blând prin încurajarea turismului montan pe potecile din cei trei masivi ai județului: Făgăraș, Cindrel și Lotru. Concret prin programul serviciilor de ghidaje care propun numeroase ture alături de profesioniști invităm pe oricine să descopere frumusețile naturale ale județului nostru. În completare am derulat o acțiune de amploare în ultimii 3 ani de refacere a tuturor semnelor, stâlpilor și marcajelor turistice pe traseele montane ce însumează peste 800km în spațiul montan din județul Sibiu. Cu aceată ocazie am amplasat semne de avertizare și înștiințare cu privire la faptul că accesul cu mijloacele motorizate este interzis pe potecile omologate”. 

Traseele distruse devin periculoase pentru turiști. Și totuși, exemple că se poate!

“Dorim să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că activitatea motorizată perturbă activitatea turistică, deteriorează potecile în zona ierboasă sau de pădure, lezează încrederea deținătorilor de terenuri care sunt parcurse de potecile omologate. Acțiunea cumulativă a acestora deteriorează suprafața solului vegetal și prin acțiunea apelor pe aceste șanțuri create pot contribui iremediabil la degradarea căilor de acces, făcându-le impracticabile sau periculoase pentru turiști. De asemenea, zgomotul, mirosul și resturile rămase în urma activității motorizate sunt dezagreabile pentru restul actorilor din acest mediu, fie a turiștilor sau a proprietarilor de terenuri. Experiența noastră este că mulți practicanți de activitate motorizată utilizează marcajele turistice și potecile pentru a se deplasa din necunoaștere a zonei montane și a legislației.  

Precizăm că în mod repetat sunt afectate zonele de pădure, poteci și pășuni din arealul munților Cindrel în zonele Cisnădie, Gura Răului, Fântânele, Sibiel, Jina. Un caz special este zona Rășinari și mai nou Sadu unde o colaboare între autoritățile locale și reprezentanții practicanților de sporturi motorizate a dus la crearea unor trasee speciale pentru aceste activități, reușind parțial să se evite astfel suprapunerea peste zonele turistice și proprietățile localnicilor. Misiunea noastră este promovarea unui turism blând și sustenabil ceea ce în viziunea noastră nu reprezintă turismul mijloacelor motorizate. Suntem de părere că dată fiind amploarea fenomenului, la momentul de față modelul sus menționat este singura cale agreabilă de acțiune: crearea unor trasee agreate și respectate pentru practicarea sporturilor motorizate care să nu se suprapună peste traseele turistice, zonele protejate, proprietățile private. Dacă aceste măsuri nu duc la rezultatul dorit precizăm că acest fenomen pune în pericol întreg ecosistemul natural și turistic din județ”, mai spun reprezentanții Anii Drumeției.

George Kudor, Coaliția Natura 2000 – Aplicarea legii nu este unica soluție

“Din punctul de vedere al Coaliției Natura 2000, cadrul legal existent privind utilizarea ATV/Enduro în arii protejate, păduri sau alte zone din mediul rural/urban este suficient de clar și poate preveni impactul negativ asupra mediului dar și asupra comunităților. Codul Silvic prevede reguli și condiții clare pentru astfel de evenimente și în plus putem menționa și OUG57/2007 (privind regimul ariilor protejate) sau regulamentele ariilor protejate. Mai mult, putem remarca deja o practică a multor consilii locale de a interzice accesul ATV/Enduro pe drumuri comunale. Din păcate, un cadru legal mai bun (și implementarea acestuia) este doar o parte din soluția privind conflictele generate de utilizarea ATV/Enduro, problema fiind mult mai amplă; vorbim de politici și linii de finanțare nesustenabile: au existat și există în continuare numeroase linii de finanțare care permit antreprenorilor să achiziționeze astfel de autoutilitare, cu rolul de a promova turismul, în contradicție cu nevoile de dezvoltare durabilă. Prin astfel de finanțări se încurajează astfel de practici în zone în care mai degrabă ecoturismul ar fi o soluție cu adevărat sustenabilă. Considerăm că aplicarea legii nu este unica soluție, ci și implicarea altor factori interesați: proprietari de pensiuni, organizații sportive etc. Astfel se pot organiza evenimente, în condiții legale și sigure și cu capacitate suficientă de a gestiona impactul asupra mediului. Nu în ultimul rând, lipsa unor strategii de vizitare în diverse destinații conduce la astfel de conflicte, care se vor propaga pe termen lung. Vorbim de incapacitatea de a avea o viziune, de a gestiona diferite categorii de vizitatori, de a încuraja bune practici”.

Uneori, distrugerile sunt ireversibile

Potrivit organizațiilor de mediu, prin păduri și în special pe pășunile alpine, motocicletele, ATV-urile și vehiculele 4×4 lasă urme adânci. Fiecare incursiune motorizată mărește aria distrusă, tăind noi urme pe lângă cele vechi. Odată stratul vegetal îndepărtat, urmele devin albie pentru torente, se adâncesc, iar degradarea devine ireversibilă. 

În luna aprilie, jandarmii montani din Braşov au depistat 22 de persoane care au intrat cu vehicule motorizate în arii protejate din apropierea localităţilor Zărneşti, Poiana Braşov, Bran, Moieciu şi Poiana Mărului. Au pătruns în păduri cu autoturisme off-road, ATV-uri şi motociclete, fără a le fi permis acest lucru, şi au fost sancţionate contravenţional în conformitate cu Legea 407 din 2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic şi cu Legea 171 din 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Diana Lomotă, Head of Marketing Red Bull Romaniacs – Cei care ies în natură, să utilizeze doar traseele unde este permis accesul.

“Red Bull Romaniacs a ajuns anul acesta la cea de-a 21-a ediție și și-a cimentat locul de cea mai importantă competiție de hard enduro din lume. Organizarea acestei competiții reprezintă un efort imens, ce include avizarea întregului traseu de concurs. Pentru ediția din anul 2024 am obținut nu mai puțin de 145 de avize, atât din partea autorităților, centrale, locale, forestiere sau de mediu cât și a persoanelor private, care ne-au pus la dispoziție teren pentru realizarea unui traseu care să mențină standardul competițional care ne-a adus renumele de cea mai dificilă cursă de hard enduro din lume. 

Din punctul nostru de vedere, necesitatea unui număr atât de mare de aprobări reprezintă dovada faptului că organizarea competiților sportive de acest gen în România este bine reglementată și depunem eforturi, în fiecare an, pentru a ne asigura că evenimentul se defășoară cu respectarea tuturor elementelor legislative în vigoare. 

Recomandăm tuturor celor care ies în natură să utilizeze doar traseele unde este permis accesul, indiferent de modalitatea prin care se deplasează și să utilizeze echipamente adecvate, care de multe ori pot face diferența și pot evita producerea unor evenimente neplăcute, uneori chiar tragice”.

Din nefericire, se produc și tragedii

Anul acesta, în județul Sibiu, doi oameni și-au pierdut viața în accidente cu ATV-ul. Cel mai recent caz a avut loc luni, 12 august. Un tânăr de 20 de ani, cetățean străin, și-a pierdut viața după ce căzut cu ATV-ul într-o râpă adâncă de 100 de metri. Accidentul s-a produs pe un drum forestier, în zona Șanta, Păltiniș.

Pe 26 mai, un sibian în vârstă de 58 de ani, a murit, tot în zona Păltiniș. Acesta se afla pe drumul forestier Rășinari – Valea Caselor – Păltiniș când s-a răsturnat cu un ATV și a rămas blocat sub vehicul. Bărbatul purta cască, dar nu avea armură sau alt echipament de protecție. Cu toate eforturile depuse de medici, bărbatul nu a răspuns manevrelor de resuscitare, și a fost declarat decedat.

Ce e de făcut?

Spre exemplu, la Rășinari, administrația locală a aprobat mai multe trasee unde se poate practica acest sport. Sunt trei rute ce însumează aproximativ 50 de kilometri de traseu pentru motoare enduro. Pentru accesul pe aceste trasee se percepe o taxă modică A fost încheiat și un parteneriat cu Inspectoratul Județean de Poliție, Inspectoratul Județean de Jandarmi și mai multe asociații de enduro, iar acum lucrurile sunt clare.

Ajută, poate, și o privire și în curtea vecinilor: în Europa, accesul motocicliştilor pe traseele montane este strict interzis. În Munţii Tatra, nici măcar autorităţile nu au voie să folosească mijloace motorizate. Orice intervenţie acolo se desfăşoară fie cu ajutorul elicopterului, fie pe jos.

Ceva mai departe, în SUA, problema motocicletelor de pe traseele turistice a fost rezolvată în 1964. „Wilderness Act”, este legea federală care interzice accesul tuturor vehiculelor motorizate în zone asemănătoare celor pe care țara noastră nu le apreciază. De precizat că în categoria vehiculelor „nedorite” în aceste zone, au fost introduse și bicicletele. Acest lucru a generat un uriaș scandal în SUA. International Mountain Bicycling Association (IMBA) duce de ani de zile lupte cu asociațiile de mediu pentru a scoate bicicletele de sub interdicția legislativă. 

Sportul implică pasiune și NU ar trebui îngrădit. Mediul implică pasiune și NU ar trebui distrus – pornind de la aceste realități, instituțiile societății moderne trebuie să construiască nu doar legi, ci și mecanisme de aplicare reală a lor. 

COSMIN RUS