Așa cum numai foarte rar se întâmplă în viața culturală românească a contemporaneității noastre, la Cluj-Napoca, în ziua de miercuri, 11 octombrie 2023, s-au lansat două cărți, menite să evoce o aceeași personalitate, pe profesorul publicist, istoric și critic literar Nae Antonescu (1921 -2008), fiu neînduplecat al Sătmarului. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, Consiliul județean Bistrița-Năsăud, Liga Culturală Sibiu, alături de Editurile TechnoMedia din Sibiu și Mega din Cluj-Napoca. Moderatorul manifestării, prof. Ionuț Costea, directorul adjunct al instituției, și-a înțeles deplin menirea, el punctând cu autoritate științifică și cu ponderare axiologică intervențiile invitaților care au luat cuvântul.
Este vorba de cartea semnată de scriitoarea Anca Sîrghie, intitulată „Dialog epistolar cu Nae Antonescu”, prefațată de Florian Roatiș, cu o postfață de George Vulturescu, (Editura TechnoMedia, Sibiu, 2023). Autoarea însăși a venit în întâmpinarea cititorilor, explicând „miraculoasele” întâmplări de regăsire, după moartea din 2008 a lui Nae Antonescu, a epistolelor acestui dialog, care un îndelung răstimp au rămas rătăcite în depozite de arhive, pierzându-li-se urma. Imaginile fotografice atașate în capitolul final, intitulat „Anexe”, depășesc tradiționala menire de a ilustra momentele evocate în textul epistolar propriu-zis al cărții, ele punctând evoluția ulterioară anului 1990 a celor doi intelectuali transilvăneni. Noua carte a fost prezentată de criticul literar Antonia Bodea, care a luminat cu intuiție sensibilă aspectele cele mai semnificative din activitatea didactică și din cea de cercetători literari a celor doi corespondenți. Prof. univ. dr. Ilie Rad a grefat comentariul domniei sale pe propria experiență editorială, mai ales că exact în aceeași Sală “I. Mușlea”, cu puțin timp înainte, a lansat o carte de excepție, dedicată corespondenței lui Lucian Blaga cu ultima sa muză, Elena Daniello. Referindu-se la Dialogul epistolar cu Nae Antonescu, Ilie Rad conchide: „Lectura cărţii este una extrem de profitabilă sub raport intelectual. Nu ştiam, de pildă, de o afirmaţie a lui Emil Cioran, care spunea: „Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondenţa sa decât în opera sa”. Dacă ştiam aceste cuvinte, le puneam ca motto la recenta mea carte de scrisori ale lui Lucian Blaga către Elena Daniello. O felicit sincer pe Doamna Anca Sîrghie, în primul rând pentru că a avut privilegiul să corespondeze cu Nae Antonescu (autor căruia şi eu îi port o mare stimă şi recunoştinţă, pentru că, la Carei, în 1998, mi-a prezentat în faţa publicului prima mea carte, Peregrin prin Europa, 1999). În al doilea rând, o felicit pentru că a avut inspiraţia să publice acest dialog epistolar, care se va bucura, nu mă îndoiesc, de aprecieri din partea publicului şi a criticii de specialitate.”
Prof. Sebastian Doreanu din Denver Colorado SUA și-a transmis cuvântul prin intermediul colegei de Cenaclu “Mircea Eliade”, dna prof. Simona Sîrghie. Din finalul recenziei profesorului Sebastian Doreanu din SUA preluăm concluziile: „Într-un fel, acest volum, îngrijit de Anca Sîrghie, încheie o epocă. Se tot vorbește despre dispariția cărților tipărite. Umberto Eco a scris la un moment dat că „nu vom scăpa " niciodată de cărți. Putem vedea însă, cu ochii noștri, dispariția genului epistolar, așa cum îl cunoaștem. Viteza de comunicare a crescut enorm odată cu intrarea în epoca tehnologiei. Cine mai are timp să aștearnă pe hârtie o scrisoare, în special folosind caligrafia, scoasă de mult din programa de învățământ și, mai ales, cine mai are răbdare să trimită letera prin poștă și să (mai) aștepte răspunsul… Prin acest volum, universitara Anca Sîrghie oferă cititorilor săi exemplul unei prietenii epistolare create în jurul frumuseții limbii române, a interesului pentru cărți, a iubirii pentru cultura română, slujită cu devotament, ani în șir, de acești doi intelectuali, ale căror misive, publicate acum, dau, și, mai ales, vor da seamă în viitor de „minunata lume veche", o lume a cărților tipărite și a scrisorilor așternute pe hârtia albă ca o velă de corabie la orizont. Umberto Eco nu s-a înșelat. Cărțile vor dăinui și în „minunata lume nouă".
În a doua parte a evenimentului, a fost lansată cartea Nae Antonescu. Corespondență primită (1960-1969), îngrijită cu multă acribie de Călin Emilian Cira, într-o ediție prefațată de prof. univ. dr. Doru Radosav, ( Editura MEGA, Cluj-Napoca 2022 ). Invitați să ia cuvântul, Florina Ilis, Doru Radosav, și pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii „George Coșbuc” de la Bistrița au evocat figura intelectualului de elită care este Nae Antonescu, o prezență frecventă ani buni în Biblioteca Universitară din Cluj-Napoca. Reținem din prefața volumului nota definitorie a personalității intelectualului exemplar din Terebești: „În anii comunismului, de la cetățenie într-un stat totalitar la identitatea intelectuală care nu își tranzacționa credința, convingerile și opțiunile, era parcurs un drum nu lipsit de obstacole. În aceste condiții, temeinicia caracterului putea coexista cu prestigiul dobândit nu facil și circumstanțial, ci printr-o muncă de înalt standard și prin care marginile atingeau centrul, cu prietenie și afecțiunea larg împărtășite. Într-un asemenea „plic” și-a depus textul propriei biografii epistolare Nae Antonescu.” Florin Ilis a demonstrat cu argumente peremptorii că valoarea corespondenței anilor 1960-1969 poate fi cu adevărat apreciată numai dacă ea este corelată, într-o continuitate firească, cu Jurnalul literar (1974-1989 ) al publicistului sătmărean, document de biografie intelectuală cu care dumneaei s-a ocupat, publicându-l la Editura Argonaut din Cluj-Napoca în 2015.
Participanții la acest eveniment livresc de o certă valoare, între ei numărându-se membrii Asociației ASTRA din localitate, am trăit mulțumirea de a fi asistat la luminarea poliedrală a figurii unui „scriitor uitat”, model de competență spirituală și de modestie funciară în relațiile lui cu semenii. Între ei, “a opta minune a lumii” și “cea mai inteligentă femeie” pe care a cunoscut-o în viața lui, cum a apreciat-o în epistole pe Anca Sîrghie de la Sibiu, ocupă un loc cu totul aparte. Contribuția lui Nae Antonescu la cercetarea presei interbelice românești este una cu totul notabilă.
La final, scriitoarea Anca Sîrghie, în calitate de partener al dialogului epistolar cu Nae Antonescu și de îngrijitor al volumului nou apărut, a dat autografe celor dornici să citească frumoasa carte prezentată la Alma Mater.
Dana Anadan