Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, în conformitate cu art. 34, din Constituția României. Același articol din legea fundamentală preciza la alin. (3) – «Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii». De ani buni, dezbaterea publică în domeniul sănătății județene a fost concentrată pe necesitatea și oportunitatea construirii unui nou spital județean, cu toată problematica adiacentă: localizare imobil, asigurarea finanțării corespunzătoare, structură, dotări, asigurarea resurselor umane specializate, etc.

În 15 iulie a.c., Ministerul Sănătății a publicat o serie de documente legate de finanțarea cabinetelor medicale individuale (inclusiv asocieri de cabinete), prin fonduri P.N.R.R. Astfel, cabinetele medicilor de familie se pot dota cu echipamente în valoare totală de 45.150 euro (fără TVA), dar se pot și renova/ moderniza, în acest scop putându-se aloca max. 15.000 euro (fără TVA)/ cabinet sau asocieri de cabinete. Cunosc – atât în urban, cât mai ales în mediul rural -, mulți medici de familie care și-ar dori sa beneficieze de astfel de dotări (fără a asigura nicio cofinanțare), costurile fiind suportate 100% din fondurile europene nerambursabile. Sunt absolut convins că toți medicii de familie și-ar dori să-și doteze cabinetul cu următoarele echipamente (14 poziții): analizator Point of Care, electrocardiograf digital, ecograf portabil, ecograf cu 3 sonde, echipamente IT (desktop, imprimantă laser), pubele ecologice reciclare, container deșeuri medicale, frigider vaccin, data logger temperatura frigider, monitor funcții vitale, spirometru digital (conectare PC), monitorizare automată a tensiunii arteriale (Holter TA 24 ore), concentrator oxigen 5 l, dispozitiv măsurare indice gleznă-braț, dar și mobilier pentru cabinet (7 poziții): instrumentar medical, aspirator portabil oral/nazal/traheal, trusă de resuscitare cu defibrilator automat, aparat pentru sterilizare aer încăpere, dispozitiv Doppler fetal și dispozitiv Doppler pentru flux arterial periferic, scaun examinare ginecologic, scaun recoltat sânge (3 secțiuni).

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu publică (online) „Lista cabinete medici de familie care se află în relație contractuală”, aceștia fiind principalii furnizori de servicii medicale care deservesc direct cetățeanul. În total, sunt 224 de cabinete ce activează în județul Sibiu, în mediul urban și mediu rural. Se poate presupune că situația înzestrării acestora este diferențiată, funcție de o mulțime de factori. La nivel local, mai multe comune au început construcția unor complexe medico-sociale (amintim: Valea Viilor și Turnu Roșu), existând multe comune periurbane care doresc inițierea construcției unor astfel de complexe, cu servicii medicale adecvate nevoilor comunității locale. În dorința unei analize corecte a situației acestor cabinete am apelat la cel mai nou instrument, aflat în dezbatere publică: Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Sibiu, publicat pe site-ul web al C.J. Sibiu. Din Anexa 3 – Analiza diagnostic sănătate, am înțeles că s-a analizat: starea de sănatate a populației județului Sibiu (1), determinanții socio-economici (2), gradul de îmbolnăvire a populației (3) și furnizorii de servicii de sănătate existenți la nivelul județului Sibiu (4). Aici sunt prezentați cei 9 tipuri de furnizori de servicii: cabinete de medicină de familie, cabinete de medicină dentară, ambulatorii și cabinete de specialitate, spitale, servicii de urgență, servicii de reabilitare, servicii de îngrijire la domiciliu și paliative, unități de asistență medico-socială și farmacii. O prezentare aparte o au structurile din administrarea Consiliului Județean Sibiu (structuri de paturi, personal, bugete dar și o analiză a eficienței infrastructurii din sănătate). O primă constatare pentru o strategie care planifică viitorul județului pentru următorii ani (2021-2027) este lipsa statisticilor referitoare la anii 2020-2021, toate analizele raportându-se la perioada 2014-2019. Din aceste situații am aflat că distribuția în teritoriu a cabinetelor de medicină de familie a fost – în 2019 – de 205 cabinete în mediul urban (67,7%) și 98 de cabinete (32,3%) în mediul rural. Nu se prezintă nevoile acestora, relațiile de interdependență dintre aceste structuri și amenințările pe care le întâmpină în contextul crizei sanitare, etc. Nici analiza SWOT din strategie nu este mai explicită, putând remarca câteva puncte slabe: scăderea natalității în perioada 2017-2020, incidența și prevalența pentru majoritatea bolilor este în creștere (previzionând o creștere a numărului de pacienți), asistența medicală comunitară acoperă doar 67,2% din UAT-uri, asistența medicală de specialitate tip ambulator este puțin reprezentată în mediul rural, numărul redus de cabinete de medicină dentară (în mediul rural), o parte a aparaturii medicale nu răspunde cerințelor actuale (uzată fizic și moral), etc. În analiză nu este amintit Serviciul de Ambulanță Județean cu infrastructura sa și problemele întâmpinate în acordarea asistenței medicale de urgență prespitalicească și transportul medical asistat, respectiv consultații de urgență la domiciliu și transport medical neasistat!

Nevoile sănătății județene sunt concentrate în nouă linii (pag. 211-212), soluționarea acestora rezumându-se la transpunerea obiectivelor de politică europeană în obiective asumate la nivel național. Astfel, obiectivul 4 – O Europă mai socială și mai incluzivă – îi corespunde în domeniul sănătății O.S.10: Îmbunătățirea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, durabile și accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecția socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de asistență medicală și a serviciilor de îngrijire de lungă durată. Oare se știe că există și o Strategie Națională de Sănătate 2022 – 2030?

Ca simplu cetățean, îmi pun întrebarea: de ce majoritatea sibienilor – diagnosticați cu boli complexe sau severe și chiar la recomandarea unei intervenții chirurgicale (când simptomele persistă în pofida tratamentelor recomandate) -, apelează la medicii din centre universitare recunoscute în domeniul medical: Târgu – Mureș și Cluj – Napoca?

Este pregătit județul Sibiu să asigure accesul echitabil la servicii de calitate cu un cost-eficace?

Analizând documentele Ministerului Sănătății (Anexa 11: Lista medicilor de familie preselectați GDPR), am constatat că din cele 3000 de asocieri/cabinete de medici de familie, numai 32 de cabinete au fost preselectate pentru a fi finanțate și dotate cu echipamentele prezentate mai sus. Practic, 32 de cabinete (între 10-14% din numărul total de cabinete existente: 303-după strategie, sau 224-după CNAS) vor avea șansa să fie dotate cu echipamente moderne.

Situația mi-a ridicat multe semne de întrebare, pe care am încercat să le clarific cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică Sibiu. Aici – am beneficiat de sprijinul operativ al directorului executiv adjunct în sănătate publică, dr. Adela Morar -, clarificând o primă situație contradictorie. Lista celor 3000 de cabinete preselectate (din care 2250 dotate și 750 renovate) ar putea fi identificată în cadrul medicilor din regiunile marginalizate, în baza situațiilor existente la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. CNAS deține o asemenea situație, obținută prin aplicarea Ordinului nr 391/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale, funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. Deși greoaie și puțin explicitate, criteriile sunt relativ clare: dispersia populației din zona în care se desfășoară activitatea, numărul redus de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, disponibilitatea resurselor umane necesare, disponibilitatea unei infrastructuri fizice adecvate și accesibilitatea geografică.

Direcția de Sănătate Publică Sibiu – deși nu a fost implicată în programarea acestei finanțări din PNRR – a distribuit în teritoriu listele și documentele programului, la toți medicii de familie; acum, fiecare medic poate verifica dacă se regăsește pe lista beneficiarilor preselectați (aceasta fiind codificată integral: localitate, județ, nume medic, etc).

Și totuși, câți medici de familie știu că – din 4 august 2022 -, pot depune dosarul de finanțare pe platforma ministerului? Toți medicii de familie ar trebui să cunoască faptul că există și o listă de cabinete de rezervă, acestea putând să depună – dacă nu se există suficiente cereri -, în cadrul apelului necompetitiv: ʺprimul venit, primul servitʺ!

Sunt peste 180 de milioane de euro, puse la dispoziția medicilor de familie din întreaga țară!

Cine ar trebui să sprijine și să impulsioneze elaborarea dosarelor de finanțare ale cabinetelor medicilor de familie preselectați, pentru a nu rata această unică oportunitate? Cine sunt medicii preselectați din județul Sibiu?

Cred că „Strategia județului Sibiu” ar trebui să menționeze și rolul Colegiului Medicilor din România, ca organizație profesională națională și instituție de interes public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial!

Pot sibienii să accepte – fără implicare – dictonul „Carpe diem” („trăiește momentul”) și să uite că în urmă cu două decenii exista revista „Sibiul medical”, cu un rol important în informarea medicilor, dar și al cetățenilor?

Suntem pregătiți să facem față marilor provocări ale deceniului trei – al mileniului (trei!) -, în domeniul sănătății?

Marius HALMAGHI