Rezultatele alegerilor din 9 iunie, celebrele comasate, ar trebui să reprezinte borna tuturor calculelor partidelor în perspectiva următoarelor scrutinuri. Dacă ar avea loc, analize interne lucide, la rece, ar putea face ca listele pentru Camera Deputaților și Senat să fie primenite și să ofere, pe de o parte, motive de participare la vot și, pe de altă parte, șanse de reprezentare activă a Sibiului în Parlamentul țării.

***

PNL rămâne câștigătorul scriptic al alegerilor locale de la Sibiu. Dar un câștigător trist,  cu pierderi semnificative datorate mai degrabă greșelilor naționale decât celor locale. În ciuda deciziilor recente ale filialei liberale, o parte dintre rezultatele de la locale ( firește, nu toate!) ar trebui mai degrabă  puse în context decât luate întocmai, iar contextul l-au creat liderii naționali ai PNL, în frunte cu cel de care nu pot, nu știu sau nu vor să se desprindă: Klaus Iohannis. 

Spre exemplificare, deși campania lui Adrian Bibu din 2024 a fost… diferită față de cea de acum patru ani, câteva lucruri aveau să conteze suplimentar:   Klaus Iohannis, cel care își primise TOATE voturile carierei sale pe considerente anti-PSD, a adus social-democrații la guvernare alături de PNL și -parcă- în ciuda celor pe care-i reprezintă, a sfidat prin lux, a eșuat în a determina reforme reale și  a continuat să asocieze toate aceste purtări cu un PNL care a tăcut, acceptându-i-le astfel. Acestui tablou i se adaugă un lider național, Nicolae Ciucă, cu un discurs împiedicat, având un farmec și o capacitate de mobilizare a maselor dacă nu inexistente, cel puțin situate la un nivel nefolositor electoral. Îl știți, cel cu panourile….

Și se mai adaugă peisajului o dovedită ˝vreme a independenților˝ la succesul căreia a contribuit din plin lipsa de performanțe naționale a PNL, dar și  calitatea liderilor  săi: Lucian Bode (scandalul cu Sinaia, plagiatul etc), Rareș Bogdan (pensiile speciale în 30 de zile, ceasul de 30 mii de euro, excesele ridicole etc), veșnicul Gheorghe Flutur, milionarii din funcții publice și așa mai departe. Ei sunt cei cărora situația actuală le convine, la care au pus umărul și care nu au vreun interes să o schimbe.

Revenind: Structurile cu rezultate slabe din organizația județeană Sibiu a PNL au fost dizolvate (atenție: nu au fost demiși doar liderii !) ! Așadar, oameni precum Adrian Bibu, Răzvan Pop, Virgil Popa, Ovidiu Spătari (aflați în conducerea PNL – municipiul Sibiu)  dar și liberalii din birourile altor organizații locale au rămas fără funcții printr-o decizie de dizolvare (din nou:  nu de demitere!). 

Analiza internă a rezultatelor de la alegerile locale de la Sibiu, fără să țină cont de toate cele de mai sus, a avut mai puțin rolul de a îndrepta ceva în perspectiva următoarelor alegeri. În definitiv, PNL nu are din ce joben să scoată alți oameni, mai buni, pe post de galerie pentru parlamentare. Analiza și, mai cu seam, sancțiunile au avut valoare de semnal și au reprezentat cel mai probabil reparații de orgoliu, în așteptare de multă vreme.  S-au găsit  țapi ispășitori, alții decât cei care, la nivelul  ˝ PNL-ului mare ˝ , poartă, de fapt, o bună parte din răspundere.

Ca o paranteză: într-o declarație publică trecută, suspect, parțial neobservată, la depunerea semnăturilor pentru candidaturile  pentru alegerile din 9 iunie, Raluca Turcan spunea că  ˝cea mai mare provocare pentru PNL Sibiu este să câștige CEL PUȚIN rezultatele pe care le-am obținut la momentul alegerilor de acum patru ani de zile˝. O afirmație care i-a surprins pe toți liberalii prezenți, iar Danielei Cîmpean i-a înghețat zâmbetul pe față… 

Rămâne, în logica asta, de văzut care o să fie ținta pentru alegerile parlamentare (în 2020 – peste 40%) și mai ales dacă sancțiunile în cazul neîndeplinirii ei vor fi similare cu cele de la locale.

Înainte de victoria tristă despre care spuneam la început, situația de la parlamentare părea simplă. Cu Raluca Turcan drept certitudine pentru al șaselea mandat, cu un loc de senator cert (Nicoale Neagu sau Aurel Gâță), cu alte două poziții pentru care se antrenau tot mai mulți… Astăzi, singura certitudine este Raluca Turcan! Aurel Gâță este asociat cu eșecul PNL de la Orlat,  Nicolae Neagu (65 de ani), cu patru mandate de parlamentar la activ simte presiunea colegilor, dar probabil și a simpatizanților liberali sibieni de a se retrage și a lăsa locul unei figuri noi, iar toți ceilalți, de la Christine Thellmann, Virgil Popa și până la  primari cu ambiții  de parlamentari, trebuie să lupte mai intens pentru poziția a doua, după Raluca Turcan. Singura poziție rămasă eligibilă, teoretic.

Și încă o  curiozitate rămâne deocamdată fără răspuns: atitudinea FDGR în raport cu PNL. Declarația de susținere dată de Astrid Fodor la sediul PNL Sibiu acum patru ani a fost de o totală lipsă de eleganță față de deputatul în funcție al Forumului, Ovidiu Ganț. Desigur, relația dintre Astrid Fodor și Raluca Turcan s-a menținut bună, ceea ce ar putea conduce la recidiva unui mesaj. Iar dacă nu, există încă șeful de la Cotroceni, care ar putea, în ultimă instanță, ca răsplată pentru nenumăratele dovezi de supunere necondiționată a liberalilor (multe dovezi penibile și publice !) să sugereze primăriței  FDGR o declarație în favoarea PNL.

***

PSD Sibiu a obținut victorii neașteptate la alegerile din 9 iunie! Însă așa cum de eșecurile liberale nu se fac vinovați decât parțial peneliștii sibieni, nici  rezultatele bune ale social-democraților nu se datorează decât în mică măsură  sibienilor. Bogdan Trif a avut o singură  misiune,   cel mai probabil esențială pentru viitorul său politic: mai mulți primari! Și s-a achitat de ea securizându-și președinția filialei (recent redobândită), dar și candidatura la Parlament. Va conta mai puțin sau deloc, până la aceasta din urmă, că nu va putea onora o parte dintre promisiunile cu care a atras primari de la alte partide sau susținători ai acestora. Nimeni nu se va pune, plângându-se,  cu reprezentantul unui partid aflat la guvernare, cu un actual și viitor deputat aflat în ascensiune. Sacii săi sunt în căruță și îi vor servi, chiar până atunci, la negocieri la care, probabil, nici el nu se aștepta, precum majoritățile din Consiliul Local Sibiu și din Consiliul Județean. 

PSD a câștigat prin aceste mișcări, dar mai cu seamă prin gesturi politice naționale. Bunăoară, liberalii au fost mai degrabă afectați de alianța PSD-PNL decât social-democrații care au înțeles că aceasta, eventual,  compromite liberalii și nu pe ei. Klaus Iohannis, cel în urma căruia liberalii continuă să se alinieze, le-a servit pesediștilor PNL-ul și un viitor luminos:  guvernarea pe termen lung cu un PNL mic, dar, probabil, suficient.

Bogdan Trif nu are prea multe lucruri de făcut în precampania și campania viitoare. Electoratul său a demonstrat deja că nu are o problemă cu celebra imagine din fața ICCJ, când l-a susținut  pe Liviu Dragnea. Imperturbabil la mesaje precum ˝Vă vedem˝, Bogdan Trif are doar de bătut fierul cât e cald în zonele cu noi primari PSD pentru a nu risca demobilizarea și de a transmite realizările lui Marcel Ciolacu. (În paranteză fie spus, premierul este  un comunicator care pune în umbră miniștri liberali din guvernul său, inexistenți în spațiul public, izolați,  subfinanțați sau autocenzurați).

Este limpede, deci, că Bogdan Trif este candidatul PSD Sibiu numărul 1 la parlamentare. Greu de bănuit care a fost negocierea cu senatorul Claudiu Mureșan, ajuns în PSD grație politicii de recrutare pentru care a muncit Bogdan Trif – dacă i s-a garantat un loc eligibil, dacă aceste garanții au rămas valabile, dacă organizația l-a asimilat sau nu pe Mureșan etc.

PSD a avut un singur parlamentar de Sibiu în 2020. Bogdan Trif va spune, deci, indiferent cine se va afla lângă el pe lista de candidați, că sunt nume noi. Va avea, astfel, un avantaj față de alții, de la alte partide, eternizați în scaune. 

Interesant –  pe de o parte, umilitor de-a dreptul – pe de alta, ar fi ca PSD și PNL să aibă listă comună la alegerile pentru Parlament….

***

USR a reușit performanța de a crește la alegerile locale de la Sibiu. A câștigat funcția de primar al orașului Cisnădie, iar în alianță, alte trei astfel de funcții în județ. De analizat, câte și cât din aceste victorii s-au datorat  USR (în fapt, Dreptei Unite) și cât celor care au candidat în numele său. 

USR este, însă, astăzi, în ciuda rezultatelor mai bune, mult diferit față de ceea ce a fost și, probabil, la fel de mult diferit față de ceea ce și-a propus la idilica sa înființare. A făcut (rămâne de văzut dacă va mai face!) echipă cu Ludovic Orban (la Sibiu cu Ctin Șovăială…), a făcut alianță cu partidul născut de Traian Băsescu pentru Elena Udrea, a  votat-o drept președinte pe Elena Lasconi, cea care a recunoscut că a votat în favoarea familiei tradiționale, și așa mai departe… 

Organizația locală a USR  l-a susținut pentru două mandate de parlamentar de Sibiu pe Dan Barna, un deputat ale cărui inițiative în folosul concret al  Sibiului se pot număra pe degete. În plus, Barna a fost implicat într-un scandal public legat de proiecte europene, detaliat de cei de la Rise Project. 

Recent USR și-a anunțat candidații pentru parlamentare. Cu o grabă din care se poate deduce ca Dreapta Unită (DU) nu mai există. (În paranteză fie spus, DU era șansa lui Ctin Șovăială  -deputat ales inițial pe listele PNL-   la un nou mandat. Așa se explica și  lejeritatea cu care formațiunea înființată de Ludovic Orban și condusă la Sibiu de Ctin Șovăială a cedat candidatura la funcția de primar al Sibiului  -pentru care avea candidat!-  în favoarea USR).

Prin anunțarea candidaturilor lui Adrian Echert și a Ruxandrei Cibu Diaconu, USR urmărește, pe de o parte, sufocarea zvonului refertor la susținerea lui Șovăială în varianta existenței DU și, pe de alta, folosirea capitalului de imagine de la locale al celor doi, chiar dacă, la nivel național, tocmai nivelul acestora a condus la demisia lui Cătălin Drulă.

In plus, peste toată graba USR, vine vestea Elenei Lasconi de a valida candidaturile printr-un vot extins, național.

Adrian Echert și Ruxandra Cibu Diaconu  sunt  ˝premiați ˝, practic, pentru locurile trei și patru de la localele pentru care șeful lor național a demisionat. Dar reprezintă opțiunea firească a unei filiale din care nu doar s-a plecat (cazul Nicu Ștefănuță rămânând cel mai pagubos), dar s-a plecat chiar la PSD (cazul Claudiu Mureșan!). 

***

AUR și SOS au reușit să obțină voturi în județul Sibiu la europarlamentare. Asta ar trebui să dea de gândit partidelor mari, însă e puțin probabil dacă avem în vedere că nici câștigul AUR de acum patru ani nu a determinat analize și acțiuni de combatere a popularității suveraniștilor în rândul  electoratului sibian – presupus cu pretenții.  Așadar, fără mesaje care să determine scăderea celor două, ba chiar cu un nivel politic național care îndreptățește unii români să le acorde atenție, partidele mari fac loc AUR și SOS  care vor obține și la iarnă voturi la Sibiu. Cine va reprezenta aceste partide aici, contează mai puțin. Nu au crescut cu lideri de opinie locali, nu vor câștiga datorită unor lideri locali!

O curiozitate  de final referitoare la numărul de voturi obținut acum două luni, la alegerile pentru funcția de primar al Sibiului de Alexandru Găvozdea : 9542. În 2020, AUR, cu puțin peste 10.000 de voturi, câștiga un post de deputat.