Oficial, județul Sibiu este reprezentat în Parlamentul României de șase deputați și trei senatori pentru care bugetul țării cheltuie lunar peste 10.000 de euro. Numele lor sunt :

Dan Barna (USR, înlocuit după alegerile europarlamentare cu Marius Vulcan), Sebastian Suciu (AUR), Constantin Șovăială (PNL, ulterior FD), Christine Thellmann (PNL), Bogdan Trif (PSD), Raluca Turcan (PNL), Adrian Gh. Cătană (senator AUR), Claudiu Mureșan (senator USR, apoi PSD) și Nicolae Neagu (senator PNL). Presa a adăugat, de obicei, acestor nume pe cel al lui Ovidiu Ganț (deputat al minorității germane, asociat Sibiului prin FDGR) și pe cel al lui Benedek Zacharia (deputat al minorității maghiare ales, pe rând, în circumscripțiile Harghita și Covasna, dar sibian).

CUM E CU BANII (noștri)

Parlamentarii nu au salarii, ci indemnizații (acesta fiind motivul principal pentru care continuă să își acorde pensii speciale la ieșirea din activitate), iar lor li se adaugă alte beneficii considerabile. 

Valoarea indemnizației lunare este de puțin peste  2.000 de euro, însă la aceasta se adaugă diferite alte sume, între  1.000 de lei  și câteva mii de lei lunar, în funcție de situație (dacă este membru în Biroul Permanent, dacă este președinte de comisie, lider de grup  etc). În plus, parlamentarii primesc o diurnă zilnică pentru munca la București (2% din valoarea indemnizației ), au dreptul la aproape 1.000 de euro lunar pentru cazarea în Capitală, li se acordă sume pentru deplasarea cu mașina, au gratuități pe CFR, abonament de telefonie, li se acoperă transportul cu avionul dus-întors la București de pe cel mai apropiat aeroport față de circumscripția lor și li se acordă o sumă forfetară de aproximativ 35.000 lei în fiecare lună pentru funcționarea cabinetelor din teritoriu (sumă la care s-a ajuns printr-o majorare de tipul „noaptea ca hoții”,   petrecută într-o vineri – zi liberă pentru parlamentari-  a lunii martie din anul  trecut).  Din acești 35.000 de lei,  jumătate nu trebuie justificați cu acte, ci doar printr-o declarație pe proprie răspundere. Aleșii neamului pot cheltui banii pentru salariile angajaților lor și funcționarea birourilor, dar și pentru protocol, materiale de curățenie, cărți, pentru anunțuri în presă, furnizori de tot felul de servicii, pentru reparații la birouri, benzină, motorină, alte consumabile și așa mai departe.

Camera Deputaților reușește destul de bine să protejeze de ochii curioșilor cheltuielile aferente fiecărui parlamentar, ascunzându-le sub tot soiul de coduri. Este clar, spre exemplu, ce sume s-au plătit de la bugetul Camerei, în luna iunie (ultima postată deocamdată), pentru parlamentarii de Sibiu, dar nu este la fel de simplu să aflăm care sume corespund cărui parlamentar fiindcă în locul numelor sunt trecute pozițiile din Hotărârea de validare a mandatelor (HCD 70/2020), iar deputaților li s-au acordat numere de poziție (de exemplu ˝poz SB/2 ˝). 

În fine, este cert că sumele încasate de deputații de Sibiu, în luna iunie, ÎN PLUS FAȚĂ DE INDEMNIZAȚIE,  sunt cuprinse între 16.400 lei și 35.000 lei.

O imagine mai clară în legătură cu sumele oferă deputatul minorităților Ovidiu Ganț. Acesta, CAZ SINGULAR,  detaliază în cea mai recentă declarație de avere banii încasați într-un an de zile din restul surselor în afară de indemnizație: diurne-28.188 lei, drepturi de cazare – 55.200 lei, suma forfetară auto- 16.800 lei etc ….

Firește, parlamentarii nu se deplasează doar în circumscripție și la București, ci și în alte locuri, acolo unde le cere țara. Spre exemplu, Christine Thellmann a  fost în delegație, în luna martie,  împreună cu deputatul Christina Dumitrache, la Bruxelles. A stat din 24 până în 26, iar Camera a plătit 13.036 lei în total pentru deplasare. Christine Thellmann și colega sa au scris o informare post-eveniment, însă deseori acest lucru nu se întâmplă. Pe site-ul Camerei sunt zeci de deplasări în urma cărora călătorii nu au catadicsit să scrie câteva rânduri pentru a afla cetățenii care au fost scopul și durata vizitelor.

CUM E CU MUNCA

Programul oficial al parlamentarilor este mai mult decât flexibil. Sunt extrem de rare situațiile în care aleșii românilor trebuie să dea socoteală pentru eventuale absențe, iar atunci când asta se întâmplă, raportul nu se dă în fața cetățenilor, ci în fața liderilor de partide. Bunăoară, în cazul moțiunilor de cenzură, atunci când fiecare vot contează, parlamentarilor li se cere să fie prezenți, în caz contrar riscând să-și piardă sprijinul.

Munca parlamentarilor se desfășoară în plen, în comisiile de specialitate din care toți fac parte și în circumscripție. Teoretic, orarul este acesta : luni: 16.00 – 18.00; marți: 10.00 – 18.00; miercuri: 10.00 – 18.00; joi: activitate în circumscripția electorală; vineri: activitate în circumscripția electorală. Important, poate, de știut este că Parlamentul lucrează în două sesiuni ordinare pe an, despărțite între ele de o vacanță de DOUĂ LUNI (iulie și august). 

Parlamentarii au inițiative legislative proprii sau (IMPORTANT!) susțin inițiativele colegilor, participă la dezbateri în comisii și plen, adresează întrebări și interpelări și susțin declarații politice. 

Paranteza de mai sus este importantă fiindcă parlamentarii devin inițiatori semnând într-un tabel, de obicei  la cererea partidului, alături -uneori- de zeci de alți colegi. Din acest motiv parlamentarii apar drept inițiatori în atât de multe cazuri și mai rar  fiindcă ei chiar au gândit cap-coadă proiectele  de legi.

Așadar, ținând cont de cele de mai sus se construiesc bilanțurile aleșilor.

Concret, Camera Deputaților cuantifică totul nominal. Bunăoară, potrivit sintezei,  Dan Barna (USR), în patru ani, a luat cuvântul de 744 de ori, în 75 de ședințe, însă este de menționat că numerotarea cuprinde și intervenții de genul ˝Vă mulțumesc, are cuvântul domnul…˝. Asta fiindcă Dan Barna a condus ședințe de plen, iar în această calitate a mulțumit celor care au vorbit, le-a dat cuvântul și a deschis, respectiv închis ședințe.

Barna a semnat pe 107 inițiative legislative în patru ani și a adresat 9 întrebări și interpelări în întreg mandatul.

Sebastian Suciu (AUR) a luat cuvântul de-a lungul a patru ani la 14 puncte de sumar  din tot atâtea ședințe. Numărul propunerilor legislative pe care a semnat este mare, randamentul, însă, scăzut: din 158, doar  două au fost promulgate legi. Domnul Suciu a adresat 171 întrebări și interpelări, ceea ce, într-adevăr, pare mult. În realitate, așa cum constată și una dintre instituțiile vizate (Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice și Administrației), a repetat de câteva zeci de ori o întrebare referitoare la angajații din primăriile județului Sibiu, schimbând doar numele unității administrativ-teritoriale la care făcea referire.

Constantin Șovăială (ales pe listele PNL, acum la Forța Dreptei) își încheie al doilea mandat de parlamentar cu o schimbare totală a ritmului de muncă. A depus în patru ani de zile cinci întrebări și interpelări (față de 193 în mandatul trecut) și a luat cuvântul la 18 puncte din 18 ședințe, față de 42 în mandatul trecut. A semnat 46 de propuneri legislative din care 9 au fost promulgate.

Christine Thellmann (PNL) a vorbit la 87 de puncte, iar din total, 42 luări de cuvânt au fost declarații politice. A semnat 142 de inițiative  din care 49 au devenit legi și a adresat în patru ani 16 întrebări și interpelări. 

Bogdan Trif (PSD) a susținut 18 declarații politice (dintr-un total de 25 de luări de cuvânt în 25 de ședințe). A semnat pe 78 de inițiative, din care 31 au fost promulgate legi. Numărul întrebărilor și interpelărilor a fost de 20 în cei patru ani de mandat.

Raluca Turcan (PNL) a fost campioana activității parlamentare în mandatul trecut. Nu și acum, însă. A adresat în patru ani două întrebări și interpelări, a semnat pe 61 de inițiative (25 promulgate legi ) și a avut luări de cuvânt la 28 de puncte de sumar din 21 de ședințe. Desigur, o bună parte din mandatul actual a fost ministru (al Muncii timp de un an, apoi din 2023 al Culturii), însă această calitate nu a suspendat-o pe cea de deputat, ci a cumulat-o.

O situație interesantă reflectă bilanțul senatorilor sibieni. Cei mai puțin cunoscuți par mai harnici.

Gh. Adrian Cătană (AUR), spre exemplu, a semnat 26 de declarații politice, 54 de întrebări și 24 de interpelări. A luat cuvântul în plen de 80 de ori și a semnat 146 de inițiative din care 3 au devenit legi.

Claudiu Mureșan (USR, apoi PSD) a semnat 162 de inițiative din care 30 au fost promulgate legi, a susținut 10 declarații politice, a transmis patru întrebări, dar și 59 de interpelări. A vorbit în plen de 105 ori.

Nicolae Neagu (PNL), parlamentar de 16 ani deja, a semnat 91 de inițiative – 45 devenite legi, 16 declarații politice și a transmis în patru ani 8 întrebări și 2 interpelări. A vorbit în plen de 228 de ori, de menționat însă că de foarte multe ori senatorul a comunicat în plen punctul de vedere al Comisiei de buget al cărei președinte este.

CUM E CU BANII (lor)

Niciunul dintre reprezentanții Sibiului în Parlamentul României nu este sărac! Ba, raportat la situația multor români,  despre o bună parte dintre deputații și senatorii sibieni se poate spune că sunt de-a dreptul bogați. Apartamente, case și case de vacanță, bani în conturi, opere de artă, firme și investiții – acestea sunt mențiunile din declarațiile de avere.

Bogdan Trif și Constantin Șovăială au situații  modeste. Ba chiar  Bogdan Trif susține că nu are nici măcar un cont, în nicio monedă. A împrumutat PSD cu 50.000 lei și are două mașini, la fel ca și familia Șovăială care, în plus, deține două terenuri și vreo 26.000 de euro (în lei) în mai multe conturi. Și ceva datorii.

Nici domnul senator Cătană nu este între cei foarte avuți. Are împreună cu soția două terenuri în Mediaș și declară în loc de case, apartamente, case de vacanță sau spații comerciale, două spații din <alte categorii de bunuri imobile >, fiecare de peste 260 de metri pătrați. Are un autoturism și ceva peste 10.000 de euro (în lei) în conturi. În plus, are două credite accesate în timpul mandatului și scadente în 2026, respectiv 2027 (25.000 lei și 58.052 lei).

Nicolae Neagu susține la rându-i  că nu are decât o casă,  un teren la Cisnădioara și o mașină din 2011. Dar declară un cont  cu 400.000 de lei.

Christine Thellmann declară doar un apartament (interesant, în Selimbăr și nu în Mediaș, acolo unde locuiește), o mașină din 2010 și două terenuri în Mediaș. Dar și două conturi totalizând 100.000 euro.

Dan Barna are împreună cu soția patru apartamente (două în Sibiu, două în București), dintre care unul, de peste 120 de metri pătrați, cumpărat chiar anul acesta. Declară un tablou de Gheorghe Fikl evaluat la 8500 de euro și conturi totalizând aproximativ 70.000 lei, un cont cu ceva peste 16.000 euro, unul cu peste 50.000 de dolari și sume în fonduri de investiții – mai exact  peste 1 milion de lei,  peste 59.000 euro și puțin peste 1000 de dolari. Are acțiuni la COMPA, la Banca Transilvania, la Hidroelectrica, a împrumutat USR cu 75.000 de lei, dar a luat și un credit de peste 1 milion de lei chiar anul acesta. Soția dlui Barna câștigă bani frumoși, pe lângă salariul foarte apropiat de cel al domnului deputat, din închirieri (peste 10.000 euro /an).

Sebastian Suciu are 15 terenuri de diferite tipuri, cele mai multe moștenite. Mai are trei apartamente în Sibiu, două în Cluj Napoca, o casă de locuit în Sibiu, o casă de vacanță în Gura Râului, un spațiu comercial (17mp), trei mașini și sub 10.000 euro în conturi personale. A declarat încasarea a peste 7.000 de lei subvenții de la APIA , dar și peste 78.000 lei încasați <cf.art.1 alin.10 OUG 15 din 2022>. Prevederea face referire la sumele asigurate de stat pentru cazarea și hrana cetățenilor proveniți din zona conflictului din Ucraina.

Raluca Turcan declară  (împreună cu soțul) două terenuri  – unul la Limanu și altul în Ilfov și două apartamente, unul cumpărat chiar anul trecut, la Sinaia (celălalt se află la Sibiu). Doamna deputat are bijuterii de 18.000 de euro achiziționate începând cu 2008, dar și conturi în lei și euro. Pe numele său sau al soțului sunt înregistrate conturi totalizând peste 320.000 euro și peste 370.000 lei, dar apar și sume în fonduri de investiții totalizând 270.000 lei și 100.000 euro. Anul trecut familia Turcan a făcut un credit de 50.000 de lei, scandent anul viitor. Soții mai au de plătit, tot până la anul, 30.322 lei dintr-un alt credit.

Senatorul Claudiu Mureșan are două case (una în Mediaș și una în Dumbrăveni) și o casă de vacanță la Sovata. Are în conturi ceva peste 74.000 de euro și 22.000 de lei.

Deputat de 20 de ani neîntrerupt, Ovidiu Ganț are trei terenuri în Timișoara, trei case tot în Timișoara și două mașini. În conturi declară în total peste 100.000 de dolari și peste 30.000 de euro. Interesant, domnul deputat declară că soția sa a primit 50.000 de euro cadou de la Dumitru Ganț, probabil, deci, de la cineva din familia soțului.

Benedek Zacharia are două terenuri în județul Sibiu și unul în Harghita, o casă și un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Harghita. Are trei mașini, dar susține că nu are conturi de niciun fel.