Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că intenționează să prezinte un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României în această sesiune parlamentară. Proiectul, susținut de PSD, ar putea redesena harta județelor și localităților din țară.

Discuțiile din PSD deschid drumul reorganizării

Liderul PSD a declarat public că dorește să prezinte proiectul de lege în actuala sesiune parlamentară. „Aș dori în această sesiune să venim cu un proiect de lege de reorganizare teritorială”.

Cine va elabora proiectul?

Proiectul de lege va fi redactat de o comisie specială formată în cadrul PSD, sub coordonarea directă a premierului Marcel Ciolacu. Din comisie fac parte lideri de la diferite niveluri administrative și politice, printre care președintele Camerei Deputaților, președintele Asociației Municipiilor, președintele Uniunii Consiliilor Județene, vicepremierul Marian Neacșu, prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță, precum și mai mulți primari de municipii, orașe și comune. După finalizarea proiectului, acesta va fi negociat în cadrul coaliției guvernamentale înainte de a fi depus în Parlament.

Sibiu sau Brașov?

Se pare că, în cadrul discuțiilor, pentru capitala regiunii se duce o mare bătălie între Sibiu si Brașov. Surse politice spun că balanța ar inclina spre Brașov, care are mari șanse să devină capitală regională.  

Contextul și provocările reorganizării

Reorganizarea administrativ-teritorială este o temă discutată intens în România de mai bine de un deceniu. Principalele argumente în favoarea unui astfel de proiect sunt:

Debirocratizarea și descentralizarea: Un nou model administrativ ar putea reduce costurile și îmbunătăți eficiența instituțiilor publice.

Eficientizarea economică: Eliminarea unor primării din localități foarte mici ar reduce cheltuielile statului și ar concentra resursele în unități mai mari și mai bine administrate.

Președintele ACoR Sibiu: Reforme fundamentale înainte de regionalizare

„Noi, Asociația Comunelor din România, am adoptat în februarie 2024, în prezența premierului României de atunci, memorandumul privind reforma fiscală ca primă etapă în reforma statului. La nivelul administrațiilor publice locale, conform statisticilor din 2023, 2.862 de comune angajează 130.000 de persoane. Dintre acestea, 62.000 sunt asistenți ai persoanelor cu handicap, iar restul de 52.000 sunt funcționari ai administrațiilor publice locale.

Ca impact bugetar, acest sector reprezintă 1,018% din bugetul național. Este aceasta o povară pentru stat? În forma actuală a legislației, există proceduri constituționale și legale care permit comasarea administrativă pentru cei care doresc acest lucru, prin referendum. Totuși, considerăm că o astfel de decizie nu ar trebui luată în mod forțat și fără măsurători reale, care să includă o analiză a impactului fiscal. Avem exemplul altor state unde reforma administrativă a generat, în anumite cazuri, cheltuieli mai mari decât economiile obținute.

Procesul de digitalizare nu este încă suficient de avansat pentru a oferi servicii la distanță tuturor cetățenilor. Nu putem priva cetățenii de drepturile lor fundamentale. În plus, trebuie să privim problema într-un mod mai complex: nu doar din perspectiva numărului de locuitori, ci ținând cont că suntem Unități Administrativ-Teritoriale care administrează teritorii.

Este necesară crearea unei infrastructuri de mobilitate între regiunile istorice pentru a asigura un echilibru de dezvoltare economică pentru toate UAT-urile. De asemenea, trebuie creați poli de dezvoltare pentru zonele periurbane extinse. Înainte de a ajunge la o discuție serioasă despre comasarea administrativă, avem nevoie de alte reforme fundamentale care să sprijine dezvoltarea echilibrată a întregii țări.” a declarat pentru Tribuna, Președintele Filialei Județene AcoR Sibiu – Valentin Ivan.

Ce urmează?

Rămâne de văzut dacă proiectul va reuși să depășească obstacolele politice și să obțină un consens în Parlament. Reorganizarea administrativ-teritorială este un proces complex, care necesită sprijin politic solid și o consultare amplă cu toate părțile interesate. Dacă va fi implementat, acest proiect ar putea schimba semnificativ structura administrativă a României pentru prima dată în ultimele decenii.

Ultimul proiect pentru reforma administrativ-teritorială a României a fost depus de USR în octombrie 2024 și prevede printre altele reducerea numărului de județe la 8.