Articol
Profesorul Lucian Giura este născut la 26 martie 1950 în Mediaș. Aproape că nu există locuitor medieșean care să nu se mândrească cu pitorescul locurilor natale, cu trecutul istoric, dar și cu celebritatea exploatărilor gazeifere. Pe o astfel de tradiție s-au construit valorile culturale fundamentale care au contribuit la formarea mentalului colectiv al oamenilor, dar și al personalităților intelectuale ale locului, profesorul Lucian Giura fiind una dintre ele.
A absolvit liceul „Axente Sever” din Mediaș (1969) și Facultatea de istorie din Sibiu, secție a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prima promoție, cu media 9,62 și examenul de licență cu nota 10, fiind recunoscut ca cel mai bun student al generației sale.
După absolvirea facultății a fost angajat pentru scurtă vreme mai întâi ca profesor la Liceul Industrial din Copșa Mică (1973-1975), apoi ca muzeograf la Muzeul Municipal din Mediaș, apoi ca muzeograf principal la Muzeul Brukenthal din Sibiu. În perioada 1992-1996 a urmat Școala doctorală din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, având coordonator pe profesorul Vasile Vesa. Tema tezei de doctorat „Istoricul exploatării gazului metan din România”. Având în vedere că subsolul arealului în care se află Mediașul conține cele mai mari resurse din țara noastră, ne dăm seama că nici nu se putea o mai potrivită alegere a tezei de doctorat, cu atât mai mult cu cât se simțea un mare gol în literatura de specialitate.
A urcat cu tenacitate, prin răbdare, acumularea treptată de exegeză profesională și cultură de specialitate toate treptele ierarhiei universitare: lector (1994, conferențiar (1998), și profesor (2004). A îndeplinit mai întâi funcția de prodecan, apoi de decan al Facultății de Istorie și Patrimoniu „Nicolae Lupu” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, iar între anii 1996-2002 a activat și în calitate de cadru didactic asociat al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Dintre reușitele strict didactice se remarcă coordonarea a peste 80 de lucrări de licență, 18 lucrări în vederea obținerii gradului didactic 1 în învățământul preuniversitar. De asemenea, îl întâlnim ca membru în comisii de promovare în învățământul superior la Universitățile din Oradea, Arad, Alba Iulia și Sibiu.
În 2002 obține un atestat pentru managementul învățământului deschis la distanță, Universitatea Lille, Franța. Însetat de cunoaștere, profesorul Lucian Giura a căutat și alte preocupări, după ieșirea la pensie (2015). Așa se face că în perioada 2017-2020 îl găsim printre studenții Facultății de Științele informării și documentării a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Cunoștiințele acumulate i-au facilitat abordarea unor proiecte pe linie de conservare arhivistică și digitalizare.
Profesorul Lucian Giura este autor a peste 100 de studii, articole și eseuri care au văzut lumina tiparului în multe dintre periodicele de specialitate ori în presa sibiană. În totalitate aceste creații se bazează pe un material inedit descoperit, cercetat și evaluat în depozitele de arhivă din țară ori din străinătate, sau prin valorificarea unor cărți vechi și a unor monumentale colecții de documente în limba germană publicate sub patronajul și garanția științifică a unor reputați cercetători de talie mondială.
Prestigiul profesional și academic este atestat de activitatea laborioasă în calitate de membru și asociat al mai multor structuri cu profil cultural istoric, cum ar fi: Comisia de Istorie Economică a Academiei Române; Asociațiunea „ASTRA”; Secția Română a Cercului de Studii Transilvane (Heidelberg-Sibiu); Societatea de Științe Istorice din România; Comisia istoricilor din Banat și Transilvania. Concomitent a deținut și funcții de conducere: președinte al Asociației româno-germane din Sibiu. vicepreședinte al Fundației culturale „Șelimbăr 400”, vicepreședinte al Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, filiala județeană Sibiu.
De-a lungul carierei profesionale, profesorul Lucian Giura a fost decorat și a primit medalii, premii și diplome, după cum urmează: „Medalia de argint” – „5 ani de unitate” a Republicii Federale a Germaniei, octombrie 1995; Medalia comemorativă „Școala Mihai Eminescu Mediaș 170 de ani de existență. 1826-1996”, octombrie 1996; „Medalia de aur” și „Medalia de argint”: „Șelimbăr 400- 28 0ctombrie 1599-28 octombrie 1999”, octombrie 1999; „Medalia comemorativă ” „40 de ani de activitate a Muzeului civilizației tradiționale Astra – Sibiu”, 2003; Plachetă și „Medalia comemorativă” a Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. Mediaș, cu prilejul „Anului gazelor naturale”, Târgu-Mureș, 24 noiembrie 2004; Medalia comemorativă „Centenarul Muzeului ASTRA; 1905-2005”, august 2005; Medalia comemorativă a Universității „Paris-Lodron” din Salzburg, Austria, mai 2005; „Medalia de aur” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cu prilejul aniversării a 15 ani de la înființare, mai 2005; Medalia jubiliară a Asociațiunii „Astra” din Sibiu”, august 2005; Medalia jubiliară și Diplomă din partea Universității „1 Decembrie 1918”; din Alba Iulia cu prilejul împlinirii a 15 ani de la înființare; Medalia comemorativă „Arhivele Naționale Sibiu – 61 de ani de la înființare 1945-2006”, Sibiu, 2006; Diploma de Cetățean de onoare al orașului Săliște”.
Pentru meritele incontestabile pe tărâmul pedagogiei și didacticii universitare și al cercetării fenomentului istoric sub toate aspectele sale, profesorul Lucian Giura a fost inclus în volumul „Personalități care fac istoria Sibiului”, dar și în cartea „Profiluri medieșene” tipărită la Editura Techno-Media din Sibiu în anul 2011.
O serie de personalități de frunte ale istoriografiei române au apreciat la timpul lor valoarea științifică a lucrărilor profesorului Lucian Giura. Astfel, Academicianul Dan Berindei s-a interesat în mod deosebit de lucrarea Otto von Bismarck, artizanul Germaniei moderne, dar și unele documente necunoscute din volumul Mărturii germane despre Războiul de independență. (24 noiembrie 2005). După lecturarea cărților scrise de profesorul Lucian Giura, academicianul Ștefan Ștefănescu aprecia „ținuta lor științifică”, dar și faptul că «Școala istorică sibiană» continuă, în sensul cel mai înalt și demn, o mare tradiție”.
La rândul său, academicianul Dinu C. Giurescu aprecia în 2003 lucrarea semnată alături de distinsa soție a domniei sale, cadru universitar apreciat, ca lucrarea Otto von Bismarck, artizanul Germaniei moderne(2003). „reprezintă cea dintâi sinteză în limba română privind pe Cancelar.”, Iată doar câteva exprimări ale unor academicieni, care reflectă esența contribuției științifice a celui pe care îl sărbătorim la onorabila vârstă de 75 de ani. Pentru toți cei care l-au cunoscut, prieteni, colegi, colaboratori, coautori, studenti, masteranzi, doctoranzi, Luci Giura rămâne „profesorul cu har și vervă istorică” despre care nu poți vorbi sau aminti decât de bine. Să ne trăiești întru MULȚI ANI, domnule profesor. Cristian Troncotă