În vreme ce americanilor li se spune că vor trăi mai bine, că vor veni peste ei vremuri de propășire, noi rămânem biciuiți de măsurile de austeritate, orizontul arătându-și imaginea împăienjenită. Ni se vorbește despre economii bugetare ridicole, în vreme ce cresc birurile, prețurile și scad vertiginos veniturile, cel puțin din punctul de vedere al puterii de cumpărare. Mediului de afaceri i se cară pumni în stomac, firmele sunt mulse, hăituite fiscal, totul în numele salvării economiei; o economie băgată în gard de o succesiune de habarniști ce au poștit guvernarea și ale căror acțiuni nesăbuite trebuie decontate de cei care muncesc o lună pentru a da statului jumătate din ceea ce câștigă. Și asta n-ar fi chiar o problemă dacă statul le-ar oferi la schimb câte ceva, niște drumuri mai acătări, școli și spitale dotate cât de cât, un climat de siguranță și puțin respect din partea instituțiilor publice. Când omul plătește dări mai mari și i se dă cu tifla de către unii funcționari (pe care și el îi plătește), frustrările capătă dimensiuni ce le învecinează cu disperarea. Nu generalizăm, există în instituțiile publice destui oameni cu bun simț care se comportă civilizat și își fac treaba, dar sunt de ajuns câteva experiențe cu sictiriți cronic pentru a privi pieziș spre acele zone. 

Românii simt că au ajuns într-o situație fără ieșire, că tumorile guvernării apasă pe nervii lor, făcându-le viața tot mai amară. De la carburanții tot mai scumpi (prețul s-a majorat de șapte ori de la începutul anului), la scumpiri în lanț ale tuturor bunurilor și serviciilor, toate par să le fie potrivnice majorității cetățenilor și, culmea, au de suferit cei care muncesc. Nu se arată nicio luminiță la orizont, iar cei de la care oamenii așteaptă soluții livrează orice altceva, de la filmulețe penibile pe TikTok la răfuieli politice de maidan. 

Sentimentul de neputință amplifică angoasele și fobiile românului, ce simte că nu mai are nicio ieșire, că nu se mai poate aștepta la nimic bun. Nu candidații la președinție sunt marea problemă a României, ci starea de spirit alterată a cetățenilor, depresia mocnită, pierderea încrederii în instituții și oameni de stat. Cât despre sporovăielile plicticoase livrate de unii politicieni în preajma zilei de 24 ianuarie pe tema unității naționale, ele sunt cireașa de pe acel tort amar cu gust grețos, construit în ultimele luni.