Pe fundalul efectelor post-pandemice globale, în loc să asistăm la o regândire etapizată și constructivă a tuturor componentelor vieții social-economice, a sistemelor și subsistemelor componente, constatăm cu tristețe, dar și cu îngrijorare, renașterea unor ambiții care nu au nimic comun cu democrația ori cu securitatea mondială. Invazia militară rusă în Ucraina, precum și nostalgia după ”cortina de fier” – care înfierbântă mințile nostalgicilor totalitarismului, ne arată necesitatea imperioasă de a aplica conceptul „societal transformative resilience”, care este esențial pentru pregătirea și dezvoltarea capacităților umane de a face față la riscuri reale sau la prezumtive crize generatoare de instabilitate. Cum ”fumul confruntării” este vânturat dincolo de spațiul beligerantelor ne-am adresat prefectului Mircea Crețu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, solicitând informații privind: impactul actualului războiul de la porțile României și efectele lui pe raza județului Sibiu. În fine nu am putut omite în acest context  nici prezența comandamentului NATO HQ MNC-SE de la Sibiu  în Garnizoana Sibiu, Din interesantul dialog-interviu, vă supunem atenției următoare pasaje, nu înainte de a mulțumi reprezentatului Guvernului în teritoriu pentru sprijinirea demersului nostru care ține de reziliența de comunicare.

Conflictul militar și efectele lui social-economice în județ

”Așa cum menționați, conflictul de război din estul Ucrainei afectează securitatea geopolitică și stabilitatea Europei și a altor țări. Da…. în acest sens există efectele globale ale conflictului de război în Ucraina, iar instabilitatea din zonă are consecințe sociale care influențează inclusiv stabilitatea europeană. Subscriu la afirmația potrivit căreia acest conflict generează probleme suplimentare legate de migrație, șomaj, scăderea populației dar și alte efecte asupra cărora nu insist. În acest context întărirea rezilienței sau mai bine zis adaptarea ei la realitatea momentului pentru prevenirea unor efecte în lanț sunt cruciale. Doresc că încredințez populația că aceste decizii sunt luate într-o formulă integrată și cu mare responsabilitate de Guvernul României pentru soluționarea tuturor problemelor economice și sociale din țară. Noi, în calitate de prefecți, asigurăm întocmai implementarea la nivel local a politicilor guvernamentale. Sigur toate soluțiile țin cont de datele din teritoriu, de toate aspectele care sunt relevante pentru decizii sustenabile și cu impact imediat. Un exemplu al acestor preocupări îl regăsim și în mediul academic militar. Recent, Departamentul Management din cadrul Facultății de Management Militar a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a organizat o manifestare științifică iar studiile elaborate au fost reunite în volumul „Managementul rezilienței în societatea contemporană”. Și din aceste studii rezultă că la ora actuală, conceptul de reziliență are în vedere soluționarea unor acumulări cronice a surselor de tensiuni și vulnerabilități în sistemul economic-social generate inițial de pandemie iar acum acutizate de război din estul Europei. Guvernul urmează să transmită deciziile luate pentru a oferi un grad de reziliență pentru stabilitatea economico-socială pe teritoriul României în aceste momente de criză, decizii care sunt în armonie cu soluțiile și sancțiunile decise de UE. În acest sens, trebuie precizat că pe teritoriul județului există un număr mic de companii cu capital românesc care au participații/acțiuni la societăți din Ucraina și din Federația Rusă. Totodată, sunt și companii în județ care având relații de comerciale cu parteneri din Ucraina sau Federația Rusă vor fi primele care simt efectul actualului război.”.

Susținerea refugiaților

”Cadrul legal care reglementează acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, provenind din zona conflictului armat din Ucraina este stabilit prin prevederile O.U.G. 15/2022. Ca urmare a actului normativ mai sus menționat, am organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Universității "Lucian Blaga" Sibiu, Consiliului Județean Sibiu, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Sibiu, Direcției de Sănătate Publică Sibiu, Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, Direcției Județene pentru Tineret și Sport. La întâlnire a participat și reprezentantul Societății Române de Crucea Roșie-Filiala Sibiu. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Sibiu, a cărui președinte, așa cum știți, este prefectul județului Sibiu, a adoptat Hotărârea nr. 3 privind evidența și aprobarea spațiilor de cazare existente la nivelul județului Sibiu, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 15/2022. În prezent, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu pune la dispoziția cetățenilor refugiați proveniți din zona de conflict militar din Ucraina 30 de locuri de cazare în cadrul Căminului Studențesc și 50 de locuri de cazare aflate în incinta vilei din Stațiunea Păltiniș. Acestor persoane li se asigură cazarea, hrana zilnică și consilierea psihologică, toate costurile serviciilor fiind suportate de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Doresc să menționez că lista cu spațiile de cazare va fi actualizată periodic. Mai mult urmează să fie identificate și alte asemenea spații de Comitetele Locale pentru Situații de Urgență. Tot în nota demersurilor noastre am avut un dialog deschis și util cu un mare număr de O.N.G-uri,care și-au prezentat în mod concret cum se pot implica în gestionarea crizei umanitare. Apreciez și felicit persoanele fizice, juridice, mediul universitar și societatea civilă pentru benevolența lor de a susține acțiunile umanitare destinate refugiaților. Mai mult, orice inițiativă nou este preluată de Centrul Județean pentru Coordonarea și Conducerea Intervenției din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Căpitan Dumitru Croitoru" Sibiu. Recomandăm și pe această cale tuturor persoanelor care găzduiesc persoane refugiate din zona de conflict să anunțe acest lucru pe adresa de e-mail cjcci@isusibiu.ro sal la telefon 0269 211 212 sau mobil 0769 057 100. În acest context se cuvine a menționa și implicarea cetățenilor români de etnie ucraineană care trăiesc în județul Sibiu. La apelul nostru, în contextul fluxului mare de persoane care intră pe teritoriul României, aceștia și-au arătat disponibilitatea de a ne sprijini prin efectuarea interpretărilor lingvistice și traducerilor.”.

Comandamentul Corpului Multinațional Sud Est NATO

”Mutarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est la Sibiu, în acord cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării din aprilie 2020, este, fără îndoială, o decizie strategică de poziționare geografică a acestei capabilități. Iată că decizia își dovedește sustenabilitatea în aceste momente pentru România, pentru întreaga regiune cât și pentru Sibiu, Cetățenii trebuie să știe că acest Comandament al Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) este conceput ca o structura pur defensivă care asigura coerența operațională între planurile naționale de apărare și cele aliate, precum și o mai bună integrare operațională cu forțele aliaților, în sprijinul consolidării arhitecturii de securitate pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Cooperarea cu structura NATO din Sibiu, este de bun augur, creează premizele preluării de ”bune practici” existente în alte comunități cu tradiție în găzduirea unor entități NATO și va conduce la identificarea unor soluții concrete și viabile inclusiv la nivel local în ceea ce privește creșterea rezilienței societale. Mulțumesc sibienilor și nu numai lor pentru susținerea acestui obiectiv care ne asigură nouă dar și aliaților cadrul de reziliență. Din acest motive subscriu la demersurile celor care consideră că trebuie să continuăm să investim în inteligență, în leadership-ul politic, militar, intelectual, dar și în cel din sectorul privat, academic ori științific care definesc azi transformarea conceptului de securitate.”

Mesaj de solidaritate

”Gândul nostru pios se îndreaptă către victimele provocate de decidenții acestui război de invazie. Susținem cauza celor pentru care libertatea lor și a țării lor este mai presus decât viața. Ei lupta pentru viitorul copiilor și a femeilor din Ucraina, care cu siguranță vor ține vie memoria acestor zile înnourate. Noi, cei din România ,căutăm prin sprijinul nostru umanitar să le protejăm femeile și copii de ororile războiului. Chiar dacă Ziua Internațională a Femeii a fost umbrită de noi atrocități provocate de invadatori am remarcat curajul femeilor din Ucraina și ne-am manifestat  admirația față de ele și în măsură egală față de toate  femeile care ne demonstrează,  prin voința și capacitatea lor, că pot fi factori de stabilitate că sunt promotoare de securitate, redefinid o ordine mondială incluzivă. Închei aceste gânduri sincere parafrazând-o pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, născută în nordul Ucrainei într-o familie mixtă belarusă-ucraineană, și laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, care spunea răspicat că "Războiul nu are chip de femeie". Fie ca pacea și rațiunea să izbândească!”.