Produse alimentare și nealimentare și sume cuprinse între 200 și 500 de lei – acestea sunt foloasele necuvenite despre care vorbesc procurorii că ar fi fost primite de un medic sibian, de la cel puțin 9 pacienți,  în cel mai recent dosar de luare de mită de la noi din județ. Cam aceeași situație (alimente și bani, între 100 și 500 lei) este descrisă și la nivel național în cazul unui fost ministru al Sănătății. Acesta este acuzat că ar fi primit mită de la 45 de pacienți în trei luni de zile….

Situații precum cele de mai sus, descoperite sau nu, justifică demersul de astăzi al Tribunei. Scopul este de a oferi imaginea reală și actuală a câștigurilor din sistem și, odată cu aceasta, de a determina pacienții să renunțe la a recompensa (sau chiar  stimula!) prin ˝atenții˝ personalul medical. 

Analiza documentelor dovedește limpede că salariații unității medicale luată drept exemplu în articol NU AU NEVOIE de bani de la pacienți, statul având grijă să-i recompenseze acum, spre deosebire de alte timpuri, așa cum se cuvine. 

Instituția este Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu (SCJUS). Sau, mai simplu: Spitalul Județean, iar motivul este simplu: este cea mai mare din județ, cu peste 3000 de angajați și cea mai solicitată.

Salariile din sistemul bugetar sunt reglementate de prevederi care pot părea complicate pentru majoritatea celor din mediul privat, iar plățile din sistemul de sănătate se află, fără îndoială, în topul complexității. De-a lungul anilor legiuitorii au reușit să crească veniturile personalului din spitale, dar și performanța de a crea un talmeș-balmeș de prevederi, greu de urmărit pentru profanii domeniului, inclusiv pentru ziariști.

Trebuie spus din capul locului că răspunderea muncii personalului din spital, anii de studii și experiența merită atât recompensa financiară cât și aprecierea pacienților sibieni. Dar, categoric, nu și forme nelegale de răsplată!

Sumele plătite de Spitalul Județean Sibiu către angajați pot cuprinde, pe lângă salariul de bază, în funcție de situație, una sau mai multe sume suplimentare rezultate din plata gărzilor, spor de condiții periculoase, spor de încordare psihică, spor de handicap, spor pentru muncă în zilele de sărbători legale, spor pentru muncă în ture, indemnizație pentru titlul de doctor (evident, în sensul de doctorat), indemnizație de integrare clinică, indemnizație de hrană sau vouchere de vacanță. 

Așa se face că plățile pe care le face Spitalul Județean Sibiu către angajații săi, în special către medici, pot asigura un real confort de viață  în România și Sibiu. În plus, și tot în special în cazul medicilor, o altă instituție de stat, Universitatea Lucian Blaga, are la rându-i o contribuție considerabilă la acest confort, așa după cum se va vedea.

Legea obligă instituțiile bugetare să publice de două ori pe an tabelul cu funcțiile și salariile personalului. Tribuna a consultat un astfel de document, emis de Spitalul Județean în luna august, și l-a coroborat  cu declarațiile de avere la care sunt obligați o parte dintre angajați  și cu documente care vor face obiectul altor articole  (precum lista declarațiilor de sponsorizare la care sunt obligați medicii și companiile din domeniul farma).

Curios, poate, este că managementul Spitalului Județean are salarii mult mai mici sau aproximativ egale cu o bună parte dintre angajații cărora le semnează statele de plată. Explicația este că lor, adică managerului, directorilor administrativ, financiar și de îngrijiri nu li se aplică niciun spor. Singurul director care poate câștiga bani în plus de la Spital este cel medical. Acesta, medic fiind, poate asigura gărzi.  Salariile de bază  brute ale  direcțiunii sunt cuprinse între 10.184 lei și 20.798 lei. 

Nici în autoritatea căreia îi este subordonat SCJUS, salariile nu sunt, așa cum s-ar putea crede, mai mari. Unii dintre subordonații președintei Consiliului Județean Sibiu, dar și o bună parte dintre cei a căror activitate este coordonată (dacă nu chiar dependentă) de deciziile președintei Consiliului Județean Sibiu câștigă mai mult decât ea. Daniela Cîmpean are un venit lunar sub 20.000 lei. La fel au și vicepreședinții și administratorul public al județului, cel care coordonează activitatea din Spitalul Județean. 

Cele mai mari salarii pe care le plătește SCJUS sunt la Medicina Legală (SJML). Însă deși Spitalul Județean este plătitorul, salariile provin de la Institutul de Medicină Legală (mai exact de la Cluj) și sunt virate Spitalului de către Direcția de Sănătate Publică. Se întâmplă la fel și în alte cazuri. Medicina Legală este ˝campioana˝ salariilor nu fiindcă medicii de acolo ar avea cele mai mari salarii de bază ( sunt și alții cu salarii aproximativ la fel), ci fiindcă acelor salarii li se adaugă cel mai mare spor, de 55%. Astfel, aplicându-se unui salariu de 24.008 lei un spor de condiții periculoase de 55%, unul dintre medicii primari de la SJML câștigă lunar peste 37.000  lei, brut. Și la SJML există gărzi, calculul acestora aplicându-se, în cazul medicilor primari,  unui salariu mai mic, de doar 11 mii de lei, dar adăugându-se, evident, salariului de bază. 

În rest, cele mai mici  salarii de bază de la Medicina Legală sunt de 6200 lei (îngrijitoarele), dar și lor li se aplică sportul de 55% și li se adaugă vouchere de vacanță sau indemnizații de hrană (347 lei).

Se câștigă bine și la Anatomie Patologică, acolo unde medicii au salarii de bază cuprinse între 11.433 lei și 24.008 lei. Și lor li se aplică un spor de condiții  periculoase  tot de 55%, la fel ca și îngrijitoarelor, asistentelor și chiar registratorilor medicali.

Sporul de condiții periculoase se acordă în diferite procente și în diferite secții ale Spitalului Județean. Îl regăsim, așa cum spuneam, în salariile de la Medicina Legală, de la Anatomie Patologică, de la Obstetrică – Ginecologie, de la terapia intensivă coronariană și de la cea neurologică, în salariile de la UPU,  de la Transfuzii, de la ATI,  de la Boli Infecțioase,  de la CVASIC (între 20 și 55% în plus la salarii),  îl regăsim la Hematologie – la o parte din personal (35% în plus la salarii), la Prematuri (15%), la Dermato Venerologie (12%), în blocurile operatorii  (50%), la Hemodializă (35%), în unele dintre laboratoare precum cele de imagistică (20%), angiograf (50%) sau analize medicale (55%), la Neonatologie (15%), la Oncologie (35%), la Endoscopie (35%) și chiar de la Spălătorie (10% în plus la salarii).

Cel mai mic salariu de bază din Spitalul Județean Sibiu îl au îngrijitoarele/îngrijitorii: de la 4612, respectiv 4843 lei în sus. Lor li se adaugă, însă, după caz, sporuri de încordare psihică, de muncă în zilele de sărbători, indemnizația de hrană, voucherele de vacanță și indemnizația pentru muncă în liniile de gardă.

Salariilor multor medici din Spitalul Județean Sibiu li se adaugă venituri considerabile tot de la Stat, mai exact de la Universitatea Lucian Blaga (ULBS). De altfel, relației dintre SCJUS și ULBS spitalul îi datorează multe, inclusiv statutul, dar aceeași relație  favorizează uneori (nu întotdeauna!) ocupări de posturi, normări și plăți greu de urmărit și chiar de înțeles pentru cei obișnuiți cu sistemul de salarizare și angajare din mediul privat sau chiar pentru cei din alte zone bugetare. Relația SCJUS-ULBS  permite noțiuni  precum integrarea clinică, ocuparea funcțiilor de șefi de secții clinice fără concurs etc. 

O parte dintre medici, deci, lucrează și la ULBS. Cei ale căror declarații de avere sunt publice, adică șefii de secții foști sau actuali, își completează cu activități didactice (cu excepții nesemnificative) veniturile de la Spital care pornesc de la aproximativ 15 mii de lei lunar în sus. ULBS achită acestora  sume cuprinse între câteva  mii de lei lunar și până la peste 15 mii de lei lunar.

Cei mai cunoscuți medici ai Spitalului Județean Sibiu sunt solicitați, în afara instituției și în afara ULBS și în mediul privat. Mulți dintre ei au cabinete  (organizate ca SRL-uri) care produc dividende consistente. Un exemplu asupra căruia vom reveni este al unui medic, cadru universitar, șef de secție până la un moment dat și patron de cabinet care pe lângă salariile încasate de la stat (SCJUS + ULBS – circa 22.000 lei lunar)   a raportat anul trecut dividende de peste 1,6 milioane lei la firma pe care funcționează cabinetul său. În plus, a declarat  într-un singur an  sponsorizări din partea unor companii din domeniul farma însumând ca număr de contracte mai mult de unul/lună.

Se cuvine subliniat din nou că nici demersul de astăzi si nici cele viitoare ale TRIBUNEI nu contestă legalitatea sumelor încasate de personalul medical, nu sugerează că averile au fost obținute prin alte mijloace decât cele corecte și nu își propune să supună oprobriului beneficiarii veniturilor. 

Din contră: este de semnalat că, în sfârșit, eforturile de pregătire și muncă ale medicilor fac  ca aceștia  să aibă astăzi, la Sibiu, statutul pe care îl merită. Statul le oferă răsplată financiară, iar experiența le dă posibilitatea de a obține venituri suplimentare în mediul privat. Toate acestea, însumate, fac ca acum (sau de acum!) recompensele suplimentare, acordate deseori de oameni cu situații materiale precare, să fie nu doar ilegale, ci și total ne-necesare.

Paul NEAGU