Articol
De veţi vrea vreodată să vă „clătiţi” lumina ochilor şi încânta fierbinţeala inimii, în încercarea de a afla cam cum ar putea arăta Raiul din Înaltul Cerului Dumnezeiesc, coborât pe Pământ românesc şi ardelenesc, vă sfătuiesc ca în zilele lunilor care definesc vara şi toamna să urcaţi mai în sus de seculara Hidrocentrală Electrică, pornind fie din vetrele aşezărilor mărginene şi sibiene Sadu şi Râu Sadului, fie din cele ale cătunului turistic Sădurel. Şi să o ţineţi tot aşa, la pas, sau în acordurile roţilor căruţelor trase de cai, pe drumurile pietruite şi pe potecile din luminişurile cerbilor, ciutelor, căprioarelor, mistreţilor şi urşilor, precum şi ale pădurarilor, forestierilor şi păstorilor cirezilor de vite şi ciobanilor turmelor de oi. După care, curând o să vă iasă în cale cantoanele şi cabanele silvicultorilor şi păstrăvarilor, având în vecinătatea lor verzuie şi arămie pepinierele puieţilor viitoarelor păduri de stejari, brazi, molizi şi pini. Cei care vor întineri pădurile bătrâne şi vor regenera cioturile ciuntite şi batjocorite ale munţilor Cibinului, Cindrelului, Lotrului şi Lotrioarei. Munţi învecinaţi cu cei falnici ai Făgăraşului. Iar de veţi avea norocul să fiţi doar lătraţi de câinii ciobăneşti-carpatini, atunci să ştiţi că ciobanii îşi vor ruga-poruncitor soţiile şi fiicele băciţe să vă pregătească o tocăniţă la ceaun din carne de batal, precum şi câteva boţuri din mămăligă umplute cu brânză şi rumenite la dogoarea jarului lemnelor arzânde. Şi de veţi avea la voi nu numai multă poftă de mâncare, ci şi vreo-glăjuţă-două de răchie şi de bere, precum şi vreun pachet-două de ţigări şi cutii cu chibrituri, atunci să ştiţi că stăpânii oilor şi stânilor vă vor pune într-o trăistuţă un gustos dar al muncii lor, constând din nişte brânză de burduf şi o felie-două de pastramă şi de telemea.
PS: Sper că această datină străbună, de aleasă omenie a oierilor mărgineni, să fii dănuit până în vremurile de acum! Cel puţin aşa era în copilăria şi fecioria mea!