E ca o continuare a materialului de miercuri-joi şi îmi cer scuze cititorilor pentru această "prelungire", dar altfel treaba nu ar fi completă. Tot aici mulţumesc şi pentru opiniile exprimate (foarte multe) cu privire la situaţia din Sub Arini ceea ce arată, aşa cum spune şi Primăria, că Sibiul e un oraş viu. Dar gata cu introducerea, să revenim la subiect.

O fi fost ocupat parcul doar pe aproape 4%, dar zgomotul a fost pe o suprafaţă mult mai mare

Primăria mai spunea, în replica sa, că a aprobat desfăşurarea lui "Focus in the…" pentru că (virgulă) "conceptul evenimentului este tocmai de petrecere a timpului liber în natură, în cadrul unei eveniment care oferă activități muzicale și de alt tip." Bănuiesc că dacă vrei să-ţi petreci timpul liber în natură, mergi în natură şi punct, nu la un concert de muzică de diverse genuri unde bucuria de a fi in natură şi chiar natura este obturată-modificată de scenă, amenajări diverse, lumini puternice, decibeli, înghesuială. Treem cu îngăduinţă peste exprimarea "oferă activități muzicale" care sună interesant. Ideea e că, deşi desfăşurat "în natură", natura a fost pe plan secundar şi chiar afectată de acele "activităţi muzicale".

Ni se mai spune că "peste tot în lume, deci și în România" au loc manifestări în zone naturale şi că "Focus"-ului i s-a aprobat spre ocupare doar 3,63% din suprafaţa totală de 22ha a Sub Ariniului.

Aici intervin câteva probleme. Parcul Sub Arini, indiferent de câte hectare o avea în total, se află, acum, IN CENTRUl ORAŞULUI. Şi aşa cum ştiu toţi sibienii şi aşa cum arata pe orice hartă ca dealtfel şi în realitate, o fi el lung, dar nu e lat. Iar în vecinătatea festivalului se află foarte multe locuinţe, plus un spital. Care festivaluri de "peste tot în lume" de rock sau de alt gen e muzică, au loc în vecinătatea spitalelor? Şi la câţiva zeci – câteva sute de metri de zone locuite? Sau invocăm iar Untoldul de la Cluj?

S-a evitat complet, în materialul trimis de către primărie, aspectul privind ZGOMOTUL care se auzea pe o suprafaţă mult mai mare decât acei 3 virgulă ceva la sută din parc. Şi nu se auzea doar ca un bubuit vag de fundal ci chiar detaliat, până la strigătele vocaliştilor şi linia melodică a cântecelor. Aceasta nu este o problemă? Nu e un disconfort cumva pentru locuitori?

Sau prezenţa şi aprecierea "miilor" de participanţi este prioritară faţă de existenţa celor care locuiesc în zonă şi mai departe de ea? Dacă am trasa un cerc cu centrul în Sub Arini şi circumferinţa în zonele unde se auzea tare muzica, reiese că numărul "participanţilor" indirecţi şi nevoiţi la festival a fost mult mai mare decât al celor direcţi şi plătitori. Sau părerea acestora conetază mai puţin? Sunt cetăţeni de categoria a doua? Faptul că aceasta se petrece "doar" câteva zile pe an din totalul de 365 dintr-un an contează foarte puţin,, pentru că nu eşti obligat să suporţi gălăgie doar pentru că se aprobă şi finanţează concerte în apropierea zonelor de locuinţe.

În anii 80 Sibiul era "tăcut şi plictisitor şi neatractiv"? Nu ştiam…

Da, am observat că organizatorul este în teren, adună şi face ordine, aşa cum este normal să se întâmple atunci când foloseşti atâta timp o zonă naturală, chiar urbană dar NEAMENAJATĂ şi improprie pentru a se desfăşura festivaluri. Chiar inaginile de aici sunt din timpul acţiunii de curăţire ce a avut loc joi, 29 august.

O altă remarcă mi-a atras atenţia: că "Sibiul este astăzi un oraș în care locuitorii pot locuri pentru "relaxare, odihnă și liniște". Sper să audă aceasta cei din zonele unde nu există vreun parc amenajat: Lazaret, Hipodroame, Ţiglari, Turnişor, ca să nu pomenim de cartierele "noi" unde se putea face, dar nu s-a făcut. Şi este cam greu să-i lămureşti că ei deţin o cantitate mulţumitoare de spaţii verzi pe cap de locuitor şi că au la dispoziţie o diversitate de oportunități pentru o comunitate diversă. Aici mă refer la parcuri nu locuri de joacă.

Fraza aceasta este interesantă: "Astfel, Sibiul tăcut, plictisitor și neatractiv din anii 80-90 a rămas doar o amintire pentru sibienii care trăiesc în prezent și privesc cu optimism spre viitor".

Am trăit (din plin) în Sibiul acela din anii '80-'90 şi pot spune că NU ERA "tăcut". Dar nici ZGOMOTOS ca acum. Socotind regimul care domina atunci România, cel de dictatură personală care limita libera exprimare individuală sau artistică, oraşul nostru avea o viaţă culturală şi artistică foarte intensă, chiar dacă moda spectacolelor în pieţe şi parcuri nu apăruse.

Exista o viaţă teatrală de invidiat, cu spectacole "locale", la Teatru de Stat care umpleau sala în mod repetat, spectatorii mergând de mai multe ori la o reprezentaţie doard e fragul actorilor de atunci, adevărate staruri nu doar locale. La care se adăugau turneele teatrelor din Bucureşti şi din ţară care umpeau din nou sala. Existau concerte de orice fel şi oriunde, de la cele simfonice la cele de rock sau metal, muzică uşoară şi populară. Sibiul avea atunci, în perioada "tăcută şi plictisitoare", ŞAPTE cinematografe (incluzând aici Casa de Cultură şi Grădina de Vară), un număr nedeterminat încă de noi dar consistent de discoteci, două-trei ştranduri, un pachet de eveneimente culturale grupate sub sigla "Cibinium" din care multe funcţionează şi acum, cel mai tare festival de jazz, diverse concursuri artistice cu public, inclusiv de rock şi metal. Stadionul din Sub Arini se umplea la fiecare spectacol "cu de toate" (aşa cum era moda atunci) pentru a vedea artişti de primă mână ai muzicii şi comediei româneşti. Nu putem uita aici nici fenomenul Cenaclul Flacăra sau chiar acele "Joia Saşilor" de "pe casă" sau de la "Tineret". Nemaipomenind aici terasele-grădini de vară cu muzică şi dans, de care era plin Sibiul. Anii '90 au fost cumva urâţi şi dezordonaţi tot cumva, Sibiul a fost lăsat, edilitar vorbind, cam de izbelişte, dar, în materie de distracţie s-au spart şi atunci nişte bariere. Plictisitor era probabil pentruc ei care se ambiţionau să stea în casă la infinit.

Cum să fi fost Sibiul "neatractiv" atâta vreme cât şi atunci aveam turişti, iar Piaţa Mică era plină de autocare venite de oriunde, chiar şi din capitalismul decadent? Nu existau muzeele? Nici bisericile? Nici zidurile şi turnurile, nici Dumbrava şi nici Muzeul "Satului"? Deci falsul mit al Sibiului 100% gri, deprimant şi şi inert cade la o informare mai consistentă asupra trecutului. Pentru că privind în trecut, poţi judeca prezentul şi nu poţi fi manipulat de el. Poţi prevedea şi viitorul, dacă ai mintea răsărită. Dar nu facem aici filosofii.

Apropo, aceasta dincolo de orice comunicări şi comunicate, lungi sau scurte, cu foto sau fără. Origanizatorii erau şi încă sunt bineveniţi să-şi spună părerea şi ei părerea cu privire la aspectele publicate.

În încheiere, ne-am bucura ca Serviciul Comunicare, Sănătate Publică și Tineret al Primăriei Municipiului Sibiu să lectureze, evident în măsura timpului aflat la dispoziţie, comentariile sibienilor la articolele referitoare la subiectul tratat de noi în ultimele zile. Aceasta ca să se înţeleagă că nu a fost vorba doar de false probleme inventate de dragul de a ne juca de-a Gică Contra, de a avea ceca cu cineva personal (am menţionat vreun nume? Nu.) sau de a face valuri când nu este cazul. Plus că astfel se va putea observa şi pulsul oraşului dincolo de versiunile oficiale.

Vă mulţumim, iar pe cititorii noştri îi asigurăm că vom fi alături de ei în orice probleme sau propuneri ce au legătură cu viaţa în Sibiu şi/sau aspecte ale Sibiului şi bunului său mers. Ni nu numai. Pentru că ziarul şi ziariştii sunt reprezentanţi ai comunităţii. Chiar în linia întâi, fără a avea aere de mari eroi.