A apărut volumul Ne vorbește fratele Grigore Mistrean. Cuvântări și evocări (Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2022, 237 pg.). E povestea vieții smerite și plină de râvnă a unui om care și-a dedicat viața, din 1976 când a depus Legământul la Oastea Domnului, aflării și vestirii Domnului Hristos Celui Înviat. Ne ajută să-i înțelegem viața sa o notă bibliografică (Smerenie, simplitate și hotărâre, pp. 9-11) și cuvântul Părintelui Vasile Mihoc, Un credincios statornic și râvnitor neabătut pentru Domnul (pp. 13-16). Am descoperit în partea de Cuvântări (p. 17- 172) un propovăduitor al cărui glas l-am ascultat cu mare drag de fiecare dată (el se stinge în 16 aprilie 2018) ca pe unul dintre cei mai echilibrați vorbitori ai Oastei, mare iubitor de Ortodoxie și Dumnezeiasca Liturghie. Poate unde, în câteva rânduri, ne-am povestit unul altuia, în tihna puținelor clipe în care ne-am văzut, efortul prin care Dumnezeu ne-a scos din ateism și ne-a dăruit bucuria credinței. Între Matca și Dublic, mereu egal cu sine, fratele Grigore mi-a umplut mereu cu liniște sufletul. Și remarc, citind multele Evocări (pp. 173- 237), că nu sunt singurul. Nici nu aveam cum. Veți citi, la evocări, cuvinte ale IPS Casian, PS Ignatie ori PS Macarie care evocă lumina de Duh din atitudinea lui ca om al Bisericii, înălțimea trăirii sale sufletești. Apoi preoții și frații- și mărturia Maicii Eupraxia Merlușcă, emoționantă și fidelă adevărului-, împreună, aduc mărturie de dragostea lui, de ospitalitatea duhovnicească, smerenia și sinceritatea sa, dragostea sa pentru Biserică prin grila de exigențe duhovnicești ce ne-a lăsat-o lucrătoare în mijlocul nostru Părintele Iosif Trifa și Fratele traian Dorz, întreaga pleiadă de frați rugători și mărturisitori care au ținut Oastea de partea Domnului și nu a domniilor vremurilor. Emoția lecturii încă nu s-a stins când scriu aceste rânduri. Rămâne acolo, bob de lumină în candela iubirii prin care, dese ori, îl așez în Dumnezeiasca Liturghie alături de cei care ne-au dăruit bucuria cunoașterii Domnului Hristos.