„Memoria secretă a obiectelor” este un program de mediere culturală conceput și implementat de Muzeul ASTRA. Desfășurat pe mai multe paliere, programul își propune să pună în valoare patrimoniul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, oferind chei de înțelegere, stimulând dialogul, gândirea creativă, spiritul critic. În fiecare an sunt alese câteva monumente din expoziția în aer liber și se merge în comunitățile de origine pentru a aduce la zi informația despre peisajul cultural în ansamblu, dinamica economică și socială a comunității, memoria culturală, meșteșugurile tradiționale, legende și superstiții și altele. Reconectarea cu comunitățile de origine este una din principalele chei de înțelegere a semnificației monumentelor și obiectelor, urmărind atât gradul de asumare a acestora de către oamenii locului, posibilele construcții sau obiecte similare încă păstrate și folosite în comunitate, relatări personale asupra funcțiilor îndeplinite de acestea. Încercăm să urmărim sensul obiectelor în relație cu timpul, cu contextul în care se află și cu oamenii care le-au folosit, stimulând vizitatorii muzeului să folosească experiența preliminară de orice fel – călătorie, muzee vizitate, lectură etc. – pentru receptarea, fără idei preconcepute și fără a prelua ad litteram o etichetă, o descriere sau un ghidaj. În felul acesta, vizitarea muzeului se transformă cu adevărat într-un demers asumat, contribuțiile muzeografului, cercetătorului, membrilor comunității și vizitatorilor ducând spre o perspectivă nouă, percepută diferit de fiecare persoană în parte. 

            În anii trecuți am revenit în comunitățile din Horezu (Vâlcea), Nereju (Vrancea), Găleșoaia (Gorj) și Săpânța (Maramureș). În fiecare comunitate în parte am realizat interviuri, am identificat meșteri, artiști populari, oameni care păstrează interes pentru memoria culturală a locului, chiar și persoane care își amintesc de casele și obiectele transferate în muzeu. Secvențe relevante au fost transpuse ulterior în filme documentare ce rulează în cinema-urile integrate în gospodăriile din Horezu și Săpânța. În măsura posibilului, intervențiile oamenilor au fost necenzurate, nu au fost inserate într-un scenariu predefinit, astfel încât impresia de autentic să fie cât mai pregnantă. Deplasările în teren au identificat legende sau experiențe folosite ulterior în micro-expoziții care au dat suflu nou gospodăriilor, în texte ficționale grupate în colecția „Poveștile Dumbrăvii Sibiului”, oferind suport în comunicarea patrimoniului prin crearea unei atmosfere coerente, axată pe monumente, obiecte și oameni, un cadru ficțional care să stimuleze imaginația și, implicit, gândirea critică. Expozițiile rezultate – „Soarele din farfurie”, „Pământul și oamenii Găleșoaiei”, „Între ceie casă și ceie lume” și „Mască și Dublă Față” – au adus chei noi de înțelegere, resituând construcțiile și obiectele în lumea contemporană, aducând în prim-plan meșteri, artiști și oameni din comunitate care au reactivat gospodăriile, adeseori aducând din proprie inițiativă obiecte similare, povești despre evenimente importante din istoria satului, prezentări ale construcțiilor in situ, rețete gastronomice și multe altele. 

            Comunitățile au fost prezente și anul acesta în toate gospodăriile în care au fost realizate expoziții anul trecut. Anul acesta au fost realizate cercetări în teren, filme documentare, secvențe ficționale, ateliere meșteșugărești și creative care au pus în valoare, pe lângă gospodăriile studiate anul trecut, pe cea din Marginea (Suceava), dar și construcții din sectorul Păstorit, unde a fost organizată expoziția „Călători în lumea muntelui”. Am revizitat comunitățile de origine ale Stânei din Puru (Alba), Colibei din Sătic (Argeș), Gospodăriei cu ocol întărit din Câmpu lui Neag (Hunedoara), precum și stâne din nordul județului Hunedoara. Obiecte cu puternice valențe simbolice s-au aflat în centrul unor ateliere în cadrul muzeului, pe toată durata sezonului estival: bâta de cioban, răbojul, crinta și altele. Păstori, băcițe, meșteri și alți locuitori ai comunităților de origine, dar și din alte zone cu tradiții similare, au fost actanții atelierelor de meșteșuguri, de gastronomie, de artă tradițională sau de storrytelling, au participat la festivalul „StânăFest”, au contribuit la regândirea și la înnoirea expozițiilor din aceste monumente. A fost reconstruită și funcționalizată surla din Sătic, județul Argeș, au fost realizate obiecte de recuzită, au fost găsite obiecte tradiționale similare cu cele din expoziții. În Poiana Nedeii, din vecinătatea gospodăriilor din Găleșoaia și Horezu, au fost organizate constant ateliere de olărit, la Săpânța s-au desfășurat ateliere de țesut, iar la Nereju ateliere de prelucrare a lemnului. Tot aici a fost refăcută integral instalația de măști tradiționale ilustrând jocul arhaic al Chipărușului. Atelierele au reprezentat oportunități de înțelegere a construcțiilor și obiectelor prin participare directă, motiv pentru care de cele mai multe ori meșterii nu au fost integrați în evenimente aparte, oferind experiențe ad-hoc vizitatorilor, jucând rolul de gazde, de veritabili locatari ai gospodăriilor. 

            Săptămâna aceasta se vor desfășura atelierele gastronomice și artistice integrate simbolic în evenimentul „Poiana Nedeii”, fiind gătite în muzeu rețete din Nereju, Horezu, Marginea, Săpânța și Găleșoaia, cu secvențe artistice oferite de ansambluri muzicale, precum și cu ateliere și demonstrații practice coordonate de meșteri din aceste zone. Toate aceste activități, precum și curatorierea circuitului tematic „Memoria secretă a obiectelor”, vor fi integrate în programul ambițios al Festivalului „ASTRA Rock”, desfășurat în perioada 16-18 august, precum și în zilele premergătoare acestuia.

            „Memoria secretă a obiectelor” va continua prin proiecte noi și anul viitor, rămânând o resursă la îndemână, stimulând vizitatorii să înțeleagă prin spirit critic și să învețe prin activități participative.