Articol
de Alexandra Avenian
Pasionat în general de peisaje, natură, clădiri și oprirea lor în timp, a experimentat ceva și în direcția portretelor. Spune că e deschis pentru orice provocare în fotografie, participând la mai multe concursuri. În ceea ce privește estetica lui, este una care se regăsește foarte vizibil în munca lui, un stil vintage, culori nesaturate, estompare ridicată uneori, dar totuși în contrast.
Este vorba despre Darius Căpățînă, student la Facultatea de Științe Economice din Sibiu, are 22 ani și este pasionat de fotografie, frumosul captivat și calitate bună a imaginii. Deși student într-un cu totul alt domeniu decât fotografia, viața lui s-a învârtit mereu în jurul acesteia.
Darius Căpătînă: De când eram mic eram curios și doritor să fac și eu ce făceau oamenii mari, mi se părea mereu interesant aparatul în sine și ceea ce reușește el să facă. În timp, pasiunea mea avea să prindă viață, în anul 2014 la vârsta de 15 ani am adunat banii necesari pentru a-mi permite un aparat real, pe când și fratele meu făcea asta. Ne-am provocat unul pe celălalt la fotografie. Odată avut obiectul, am început să-l testez și să învăț, i-am dat chiar și un nume, deoarece el de acum era cel mai bun prieten al meu, acesta era, Dashy, un aparat Nikon d3200.
– Cum a crescut această artă în viața ta?
D.C.: Prin mult exercițiu și dedicare cel mai probabil, deoarece nimeni nu avea să mă învețe odată ce eu mi-am pus asta în minte. Am întrebat și ascultat diverși oameni din domeniu și am învățat singur.
– Ce e fotografia pentru tine?
D.C.: În primul rând înseamnă relaxare, așa mă destind și mă exprim. Pentru că nu am alte talente dezvoltate în arta vizuală, am descoperit că asta mă definește și e cel mai bun mod prin care pot să-mi arăt viziunile, de fiecare dată când fac o poza deja mi-o imaginez gata post procesată. Locul în care mă regăsesc cel mai bine e în sufletul și obiectivul aparatului.
– Cum te-a influențat fotografia pe tine ca om și ce a schimbat aceasta în viața ta?
D.C.: Prin fotografie am devenit mai creativ și mai ingenios. Am fost invitat la mai multe evenimente la care probabil nu aș fi ajuns și nu aș fi cunoscut atâtea persoane, am devenit mai sociabil, timiditatea nu își are locul în această meserie, așa am cunoscut-o și pe iubita mea, probabil dacă nu alegeam să fac în continuare poze pentru diverși oameni, nu aș fi cunoscut-o. Meseria asta m-a dus în mai multe locuri, iar unul dintre ele este Creta, Grecia, am fost angajat, timp de trei luni într-un loc unde am fotografiat oameni din toate părțile lumii, lucram pe plajă și în fiecare zi mă plimbam în rând cu valurile.
– Spune-ne un gând de final…
D.C.: Este o pasiune/hobby fain, așa că îndrum pe oricine să se apuce de asta deoarece îți dezvoltă un set de skilluri importante, respectiv imaginația, creativitatea, viziune în ansamblu asupra lumii, iar atunci când inspiri pe alții să își cumpere un aparat foto ai o oarecare satisfacție. Apropo, un aparat entry-level e mai ieftin decât smartphone-ul tău, deci probabil iți permiți unul. O licență în lightroom sau Photoshop și te poți apuca de treabă.