Articol
Povesteam, la un moment dat, o experiență trăită la Paris, într-o cafenea situată pe Champs-Élysées, loc unde ești servit de adolescenți și tineri cu sindrom Down. M-a impresionat bunătatea emanată de acei copii, amabilitatea lor, dorința de a se face plăcuți și de a te face să te simți bine. Spuneam atunci că mulți angajați fără probleme de sănătate, de prin alte cafenele și restaurante ar avea multe de învățat de la ei. Integrarea lor în societate se face inclusiv cu sprijinul clienților care vin în acea cafenea și pentru a-i ajuta pe oamenii născuți cu respectiva maladie. E un exemplu de societate matură, sănătoasă, închegată, nu segregată. Ieri am aflat, cu bucurie, că și în micul Paris s-a deschis o ceainărie unde servesc tineri diagnosticați cu sindromul Down.
Știu, e doar o picătură de normalitate într-un ocean de alienare, însă e mai mult decât nimic. O societate e sănătoasă atunci când toți componenții ei își găsesc locul undeva, când oamenii își unesc eforturile pentru a-și ajuta semenii, când majoritatea indivizilor înțeleg să nu privească spre cei greu încercați cu indiferență sau chiar cu ostilitate. Multora li se va părea banală, nesemnificativă apariția acestui loc. Însă ea este un semn că facem pași (fie ei și mici) pentru a deveni puțin mai oameni decât bipezii ignoranți. În țările cu adevărat civilizate oamenii cu probleme medicale sau materiale sunt sprijiniți de stat și ONG-uri dar, poate cel mai important lucru, sunt priviți ca parte firească a societății. A clădi în conștiința maselor o raportare tolerantă și empatică față de acești oameni înseamnă a reuși cu adevărat să educi un popor, să-l dezvolți.
Civilizația înseamnă mai mult decât autostrăzi, toalete publice, nivel de trai decent; înseamnă simțăminte luminate față de semeni. Cine a înțeles că s-ar fi putut naște cu o boală precum sindromul Down, cine pricepe că ascensiunea socială se poate prăbuși într-o clipită nu e doar înțelept, ci e și capabil să treacă prin viață cu demnitate. Am mai spus-o, ne va fi ceva mai bine nu doar atunci când vom avea conducători mai iscusiți, ci atunci când vom înceta să fim fiare, să ne arătăm, amenințător, colții unii altora, când vom înțelege că gândul bun e mai sănătos decât ura. Nu ne vom putea apropia de această stare doar împinși de la spate, fără a face, de bunăvoie, pași către ea.