„Quo vadis, Domine?” – „Încotro, Doamne?”, ar fi spus, un om obosit, în vârstă – un personaj real, care se numea Sf. Petru -, uimit de puterea Romei şi de viciile împăratului Nero (căruia îi zicea „Fiara”). Pe cei care n-au descoperit romanul istoric al polonezului Henryk Sienkiewicz – căruia i s-a decernat premiul Nobel -, îi invităm să analizeze persecuţiile creştinilor în perioada acestui împărat. În contextul marilor provocări prin care trece omenirea, se poate şi reţine declaraţia făcută de Papa Francisc, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii unor reviste culturale: „trăim al treilea război mondial”; în transcrierea conversaţiei apărute în „La Stampa”, a afirmat: „… Ce se întâmplă cu omenirea care a avut trei războaie într-un secol … sunt pur şi simplu împotriva reducerii complexităţii la distincţia dintre bine şi rău, fără să mă gândesc la rădăcini şi la interese, care sunt foarte complexe …” (digi24.ro în 14.06.2022). 
Pentru toţi cititorii, amintim că pe site-ul Consiliului Judeţean Sibiu se află în dezbatere publică, versiunea preliminară „Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu 2021-2030”, lucrare – demarată în martie 2020 – finanţată prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Lucrarea (350 pag.) prezintă structura clasică a unei strategii: profilul socio-economic al judeţului Sibiu şi contextul actual de dezvoltare (cca. 160 pag.), analiza swot a situaţiei existente (47 pag.), nevoile identificate la nivelul judeţului şi potenţialul de dezvoltare judeţean (14 pag.), strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Sibiu (70 pag.), implementarea strategiei de dezvoltare socio-economică a jud.Sibiu (44 pag), cadrul partenerial pentru elaborarea şi/sau implementarea strategiei, inclusiv procesul de consultare publică (2 pag) şi bibliografia selectivă, anexe: (portofoliu de proiecte, monitorizarea strategiei). Procedural, prin aprobarea în şedinţa consiliului judeţean, lucrarea va înlocui strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu revizuită, actualizată şi completată, pentru perioada 2012-2020. 
Comparând cele două strategii, se naşte o primă observaţie, legată de lipsa definirii diferenţiate a obiectivelor; în vechea lucrare, obiectivele erau precizate pe termene: scurt 2013-2016 şi mediu 2017 – 2020. Consiliul Judeţean – condus de preşedintele prof. Martin Bottesch – dorind fundamentarea strategiei, a dispus elaborarea a patru lucrări de masterplan (în domeniul infrastructurii rutiere, social, culturii şi turismului), lucrări utilizate de aparatul C.J. Sibiu în elaborarea – în regim propriu –  a lucrării de sinteză, pe fiecare domeniu de activitate. Lucrarea a sprijinit – timp de un deceniu – toate administraţiile publice locale, dar şi comunitatea judeţeană de afaceri, respectiv societatea civilă. Se ştie că la evaluarea proiectelor depuse pentru finanţare, se solicită să se demonstreze că proiectul este inclus în strategia locală sau judeţeană, acest pas fiind o primă atestare a maturităţii şi fundamentării solicitării de fonduri europene nerambursabile. În vechea lucrare, finanţarea priorităţilor (până în 2020) erau clar definite, fiind structurate pe două mari capitole: A) Din fonduri europene nerambursabile sau alte fonduri atrase; B) Din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Sibiu. Nu propun o analiză comparativă a strategiei în domeniul sănătăţii, deşi în 2012 se planifica crearea de centre medico-sociale în parteneriat cu consiliile locale interesate; sunt convins că dacă s-ar fi estimat apariţia actualei pandemii, consilierii judeţeni ar fi aprobat elaborarea unui masterplan în domeniul sănătăţii, marea dezbatere actuală putând fi evitată. În 2012, cultura, cultele, sportul şi tineretul erau văzute ca domenii interconectate, fiind prezentate şi analizate ca un tot unitar. Noua strategie, separând patru capitole: „turism şi gastronomia” de „cultură şi patrimoniu”, „tineret” şi „sport”, atrage atenţia prin absenţa unei secţiuni despre „CULTE” şi rolul acestora în societatea contemporană. Se poate pune întrebarea: în ce măsură consilierii judeţeni îmbrăţişează conceptul prin care se previziona că „secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”?
Azi, poate este tardiv a aminti elaboratorilor strategiei, că demararea analizei contextului actual, putea fi făcută de la obiectivele masterplanurilor sau ale Strategiei 2012. O analiză coerentă ar fi justificată în relaţia PATRIMONIU – TERITORIU – COMUNITATE, urmărind chestiuni enunţate în vechea lucrare: s-a creat o bancă de date cu patrimoniul cultural judeţean (imobil şi mobil)?; s-a creat programul judeţean „Patrimoniu în pericol”?; s-au introdus în programa şcolară cursuri „Educaţia pentru patrimoniu”; s-au dezvoltat industriile creative sibiene?; există o producţie sibiană de artizanat, specifică şi autentică? Nu ar fi strict necesară şi oportună analiza stării de conservare a patrimoniului istoric aflat în proprietatea C.J. Sibiu? Se ştie că toţi actorii culturali – proprietari de patrimoniu – au nevoie de modele de bună practică! Se poate considera lipsită de importanţă minima evaluare a patrimoniului propriu (cu prezentarea stadiului conservării/ reabilitării, proiecte, etc)?
În perspectiva amenajării locurilor de popas pe traseul drumurilor judeţene, se pune întrebarea de ce sunt neglijate cele de pe drumurile naţionale ce străbat judeţul? Promovarea peisajului natural şi cultural se poate face în toate aceste spaţii, dar şi în punctele de intrare în judeţ, fiind neglijate gările (ca puncte de intrare în localităţi/ staţiuni turistice: ex: Ocna Sibiului!). La capitolul „Turism” se prezintă „Reţeaua densă” de Centre de Informare Turistică, fără a se face o analiză a distribuţiei acestora în cadrul teritoriului, în podişul Hârtibaciului şi ţara Oltului lipsind astfel de puncte de informare; nu se prezintă fenomenul „dispariţiei” unor puncte de informare turistică şi problemele întâmpinate în funcţionarea lor. Nu se prezintă turismul de evenimente (şi rolul agendelor culturale locale şi judeţene), turismul de sănătate şi turismul religios (cunoscut şi ca turism ecumenic, cu bisericile de lemn, mănăstirile şi schiturile existente) şi potenţialul turistic neexploatat al muzeelor (din Agnita, Miercurea Sibiului, etc), al vechilor mini-staţiuni balneare Miercurea Băi şi Sărături Băi – Agnita, al vechilor cimitire (locuri de pelerinaj pentru românii şi saşi emigraţi). Nu se prezintă G.A.L. Dealurile Târnavelor, ce include două comune sibiene – Biertan şi Laslea -, care au înţeles să-şi lege viitoarea dezvoltare locală de judeţul Mureş. Se prezintă un singur proiect al unui operator cultural judeţean, fiind omise proiectele implementate de staţiunile Ocna şi Bazna, proiectele de înfiinţare de centre turistice, de trasee turistice locale, etc. Se face o analiză SWOT a gastronomiei judeţului (fără a se prezenta lista producătorilor locali), dar nu se face analiza punctelor de informare turistică, a traseelor locale existente, etc. Nu se amintesc traseele implementate de comune sau asociaţii – prin fonduri G.A.L. -, pentru încurajarea activităţilor turistice în Cristian, Gura Râului, Răşinari, Sadu, Râul Sadului, Ludoş, Apoldu de Jos, Moşna, Valea Viilor,  Chirpăr – Săsăuş – Ilimbav – Fofeldea. Nu se prezintă starea infrastructurii turistice montane (cu cabane nereabilitate).
Analiza Swot pe resurse turistice, ar putea sensibiliza prin ameninţările prezentate: „deschiderea aeroportului Braşov şi  reducerea atractivităţii Sibiului în urma diluării brandului de capitală a culturii, în special în contextul în care în anul 2023 acest titlu va fi asociat viitoarei capitale culturale europene, Timişoara”. Principalele ameninţări sesizate sunt: scăderea interesului generaţiilor tinere pentru perpetuarea tradiţiilor locale; întârzierea unor decizii de reabilitare a patrimoniului cultural, dată de lipsa unor intervenţii urgente în reabilitarea monumentelor istorice (aflate în pericol), dar şi prin intervenţiile neautorizate din partea proprietarilor. O analiză – făcută de A.D.R. Centru, pe dezvoltarea turismului – consemna că Regiunea Centru este prima din România în ce priveşte fluxul turistic (sosiri şi înnoptări ale turiştilor), fiind prima şi în ceea ce priveşte numărul de vizitatori în muzee, principalele puncte slabe fiind: accesibilitate redusă a unor zone cu potenţial turistic, transport feroviar neatractiv (gări nereabilitate), infrastructură de agrement învechită şi insuficient dezvoltată în staţiunile turistice şi balneare, infrastructura învechită destinată activităţilor culturale, lipsa standardizării serviciilor turistice, etc. 
Analiza comparativă – cu alte destinaţii turistice -, poziţionează jud. Sibiu pe poziţia 10 (în plan naţional), în scădere continuă (pe mai mulţi indicatori), care ar trebui să îngrijoreze factorii responsabili şi să determine efectuarea unei analize aprofundate a modului de realizare a obiectivelor programelor Sibiu 2019 – Regiune Gastronomică Europeană şi Anii Drumeţiei 2021-22! Cum s-ar justifica concluzia privind ponderea turismului în economia judeţului Sibiu: după numărul de firme raportate, la totalul numărului de firme existente – 8%; iar după ponderea cifrei de afaceri – doar 3%? 
O strategie de dezvoltare turistică a României stipula ca – până în 2030 -, România să fie o destinaţie turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an, valorificând unicitatea patrimoniului său cultural şi natural şi oferind servicii la standarde internaţionale. Plecând de la ipoteza că în medie 13,1 turişti generează un loc de muncă în România, se fixau ţinte strategice. Obiectivul de creştere a accesibilităţii impunea măsuri pe diverse paliere: transport, infrastructură locală, managementul obiectivelor turistice, dezvoltarea de produse şi diversificarea ofertei, accesul la informaţii turistice, etc. Indicatorii strategici stabiliţi: creşterea încasărilor din turism de la 1,3 miliarde euro – 2017, la 6,3 miliarde euro în 2030; creşterea cheltuielii medii per turist: de la 476 euro la 633 euro; creşterea mediei de şedere a turiştilor din pieţe-ţintă: de la nivelul actual de 2 zile la 3 zile; creşterea numărului de turişti străini de la 2,7 milioane la 10,3 milioane; creşterea numărului de locuri de muncă în sectorul turismului: de la 210.000 la 786.000 (în 2030). În strategia preliminară judeţeană aceste ţinte strategice nu sunt precizate, conturând imaginea unei lucrări descriptive, lipsită de finalitate. 
Nu în ultimul rând, nu se prezintă rolul presei în dezvoltarea comunităţii judeţene şi special al cotidianului Tribuna, care a reflectat proiecte şi activităţi zilnice, dedicând spaţii mari comparativ cu mass-media săptămânală. Din analiza lucrării preliminare a strategiei se naşte o întrebare legitimă: versiunea reprezintă comunitatea sibiană sau restrânge beneficiarii la nivelul structurilor subordonate consiliului judeţean? Dacă totuşi lucrarea va fi aprobată, cititorii Tribunei vor înţelege că după doi ani de muncă (o parte în pandemie), strategia judeţului va avea nevoie de mai multe revizuiri, completări şi actualizări. 
Astăzi, rămânem cu o întrebare, la care trebuie să medităm: „Judeţul Sibiu, încotro?”.