Unele specii de albine și viespe nu trăiesc în familii agresive, ci solitare. În trecut se reproduceau în pereții de lut și acoperișurile de stuf sau paie, ale caselor. Odată cu apariția caselor moderne au dispărut locurile specifice de reproducere a acestor specii, dar nu și rolul lor în polenizarea numeroaselor plante sălbatice sau cultivate. Soluția: amplasarea unor hoteluri de insecte. Întinderile aflate în proximitatea oricărui curs de apă constituie un habitat propice pentru acestea. Prin amenajare și estetizarea Cibinului, ornitologii au constatat o diminuare a habitatului specific insectelor melifere și insectelor polenizatoare sălbatice fapt pentru care au amplasat pe malul Cibinului adăposturi (loc de reproducere) denumite generic ” Hotelurile insectelor”, care dincolo de utilitate au și un concept estetic agreabil.

Iată ce am spune de la un voluntar SOR (n.n. Societatea Ornitologică Română), o organizație neguvernamentală, nonprofit, care derulează activități pentru protecția naturii. ”Cam 80% din plantele sălbatice și 75% din plantele cultivate au flori entomofile, deci necesită insecte pentru a produce fructe și semințe. Fără aceste insecte nu am putea savura un număr mare de fructe și legume. Cu dispariția lor dispar și unele specii de plante cu impact economic. Pe lângă albine melifere și fluturi, un rol extrem de important au insectele polenizatoare sălbatice. S-a confirmat de exemplu că polenizatorii mărului se distribuie în insecte melifere și insecte polenizatoare sălbatice în proporție de 50%, situația fiind asemănătoare și în cazul altor plante entomofile. În Marea Britanie sunt peste 200 de speciilor de insecte polenizatore. Bondarii, albina zidar, cea cu coarne, viespea de aur, speciile de chalcidoide sunt cele mai cunoscute insecte polenizatoare sălbatice dar nu singurele. Pentru a păstra echilibrul din natură nu folosim insecticide ci construim hoteluri pentru insecte, de facto le creem locuri de reproducere. Hotelurile pentru insecte asigură adăpost pentru un număr mare de insecte cunoscute pentru beneficiile aduse culturilor agricole, precum cele amintite”, ne-a mărturisit voluntarul, ținând să ne reamintească faptul că acest ONG, în care activează și el, a devenit în1997 membru BirdLife International (n.n. o rețea mondială care cuprinde peste 115 organizații naționale pentru conservarea păsărilor și a naturii).