Dacă vom privi cu mai multă atenție spre declarațiile, reacțiile din spațiul public și nu numai, vom constata că, încetul cu încetul, accesele de paranoia se extind. Asistăm la o hegemonie a conspiraționismului, oamenii suspectându-se de tot felul de lucruri aberante. Dacă faci o glumă, s-ar putea ca unii să o înțeleagă pe dos, să o interpreteze strâmb, iar în loc de râs să se pună pe plâns.

Asta se întâmplă nu doar printre muritorii de rând, ci și printre politicieni, oameni de stat. Am văzut în această campanie electorală (firește, și în cele din trecut) o pandemie de conspiratită ce a dus la scăparea din hățuri a rațiunii și a cumpătării. Să te ferească sfântul să fi strănutat lângă vreun candidat, că sigur se găseau unii dintre susținătorii lui să te acuze că vrei să îl îmbolnăvești, să îi transmiți te miri ce molime, pe când tu aveai, poate, o biată alergie (nici măcar la politicieni). Că omul, împresurat de o droaie de tâmpenii ce se scurg prin așa-numitele canale de informare, devine tot mai bănuitor, e limpede.

Campania electorală nu face altceva decât să acutizeze această boală. Un simplu enunț interogativ, precum banalul ”ce ai mai făcut?” poate face să încolțească în mintea celui întrebat o seamă de scenarii: ce a vrut de fapt să afle ăsta, de ce-l interesează ce am mai făcut, cum adică ce am mai făcut, de ce nu, ce fac? În urmă cu câțiva ani, uitasem să publicăm macheta publicitară a unei firme. Pur și simplu uitasem.

Scenariile pe care le-am auzit a doua zi, m-au făcut să mă ciupesc de nas: ”Păgubitul” trăsese concluzia că onor concurența își vârâse coada în editarea gazetei, că plătise pentru a nu-i apărea anunțul, că s-au făcut presiuni pentru eliminarea lui din paginile publicitare. În realitate, era o nevinovată scăpare a unui angajat supus greșelii.

Demonstrația de paranoia îngrijorătoare mi s-a părut atunci un lucru ieșit din comun, însă, cu timpul, aceste ieșiri în decor au început să își mărească frecvența, ba chiar să se includă într-un cotidian tot mai zburlit de fantasmagorii maladive. Începem să vorbim despre o boală socială, căci tot mai mulți semeni dau iama în magazia cu închipuiri, cu exagerări, tot mai mulți se cred victimele unor conspirații îndreptate împotriva lor. Până la un punct, situația poate fi amuzantă, însă, de acolo înainte, ar trebui să devină îngrijorătoare.