La finalul anului 1935, cu ocazia Sfintelor sărbători ale naşterii Domnului, s-a organizat pomul de Crăciun şi la spitalul de boli mintale. Bolnavii internaţi şi cei veniţi în vizită asistă la interpretarea câtorva colinzi ale corului Academiei teologice. Preoţii Bucşa şi Isacu cuvântă celor prezenţi despre Naşterea Domnului. Recitalul oferit  de Corul german din Sibiu este urmat de intervenţiile preoţilor luteran şi romano-catolic. În final, în cuvântarea sa, Gheorghe Preda mulţumeşte tuturor celor implicaţi ”pentru bucuria procurată bolnavilor din prilejul ajunului de Crăciun” („Acţiunea”, Sibiu, anul 2, nr.18 din 1 ianuarie 1936, p. 5).

Prezent în presa sibiană încă din primele zile ale anului 1936, Preda adresează o caldă urare sibienilor. Reproducem câteva pasaje: „Urez ca anul care vine să ne găsească galvanizaţi sufleteşte, iar fiecare bun român condus de sufletul eroic şi virtuţile înaintaşilor şi contemporanilor care s-au martirizat şi sacrificat pentru acest scump patrimoniu, să lucreze în cercul său de activitate cât mai intens, pentru intangibilitatea hotarelor pentru triumful libertăţii, dreptăţii şi a adevărului, pentru ca neamul românesc să fie stimat şi apreciat, iar cuvântul să fie ascultat şi respectat de toţi şi în special de vecinii provocatori.”  („Acţiunea”, anul 2, 1936, nr. 19 din 5 ianuarie, p.1).

În 15 ianuarie Gheorghe Preda a conferenţiat la Cercul subofiţerilor din Sibiu despre Pregătirea educaţilor şi educatorilor militari insistând asupra calităţilor intelectuale, a sentimentelor şi a voinţei ce trebuie să le posede cei însărcinaţi cu formarea şi instrucţia militară a tinerilor („Diminiaţa”, anul 32, 1936, nr. 10442 din 20 ianuarie, p.7).

Despărţămîntul Sibiu al „Astrei” şi „Federaţia Corpului Didactic” înştiinţau populaţia sibiană că în intervalul de timp cuprins între 13 ianuarie-30 martie erau programate Cursurile Universităţii Populare. Acestea urmau să se desfăşoare în Sala festivă a Colegiului „Gheorghe Lazăr”, între conferenţiari numărându-se: Nicolae Colan – Rectorul Academiei Teologice, Ioan Dăncilă – protopop militar, Ioan Dragomir – secretarul „Astrei” Sibiu, dr. Ioan Stoichiţă – inspector general sanitar, dr. Ioan Cosma – medic primar al jud. Sibiu, dr. Liviu Ionaşiu – vicepreşedinte „Astra” Sibiu profesorii Nicolae Vasiliu, Ion Achim  şi Ilie Schitea de la „Gheorghe Lazăr” dar şi dr. Gheorghe Preda. Vicepreşedintele Asociaţiunii a prezentat în 3 februarie conferinţa intitulată Dezvoltarea facultăţilor sufleteşti (Idem, nr. 21 din 16 ianuarie, p. 2).

Un adevărat praznic naţional  a avut loc în „Mica Romă”, în Blajul aflat la confluenţa celor două Târnave, în toamna anului, pe 19-21 septembrie 1936. Se aniversau 75 de ani de la constituirea Asociaţiunii Astra, la care au luat parte  Carol al II-lea însoţit de fiul său Mihai, viitorul rege al României, reprezentanţi ai guvernului, ai intelectualităţii româneşti, o mare mulţime de oameni. La această adunare generală a Asociaţiunii, în cea de a treia zi, dr. Gheorghe Preda conduce şedinţa plenară citind şi telegramele sosite pe adresa Astrei, inclusiv cea expediată de fruntaşul ardelean Iuliu Maniu („Foia Poporului”, anul 44, 1936, nr. 38-39 din 27 septembrie, p. 1-3; „Transilvania”, anul 67, 1936, nr. 5, septembrie-octombrie, p. 530).

În 30 octombrie , cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate la Banca ”Albina”, unde deţinea funcţia de director general, Ioan Vătăşianu (tatăl academicianului Virgil Vătăşianu) „a fost sărbătorit, de numeroşi prieteni şi cunoscuţi ardeleni, cu toată dragostea şi demnitatea cuvenită omului care, în modestia şi cumpătul ce şade bine celui ce, muncind şi jertfind, ştie să refuze preamăriri deşarte, gălăgioase şi costisitoare ( „Telegraful Român”, anul 85, 1937, nr.45 din 7 noiembrie, p. 2). La festivitate a luat parte şi a cuvântat şi Gheorghe Preda.

La sfârşitul lunii octombrie la Avrig, din iniţiativa învăţătorilor judeţului Sibiu în frunte cu Ioan Dragomir, s-a inaugurat bustul lui Gheorghe Lazăr „ în semn de închinare celui mai vrednic fiu al Avrigului, pentru frământarea, lumina şi credinţa avută în neamul nostru românesc. A fost un prilej solemn şi înălţător, care a picurat în inimile celor prezenţi mândrie şi încredere în rostul şi rolul de viitor al poporului nostru” („Acţiunea”, Sibiu, anul 2, 1936, nr. 92 din 22 octombrie, p. 1-2).

La sfâşitul lunii octombrie în Sala mare a Prefecturii, în organizarea despărţământului  Sibiu al Astrei, Gheorghe Preda conferenţia pe tema Distinşi oameni şi mari nevropaţi („Telegraful Român”, anul 84, 1936, nr. 45 din 1 noiembrie, p. 4 şi „Acţiunea, anul 2, 1936, nr. 96 din 5 ianuarie, p.2).

În 30 noiembrie Preda participa alături de înaltele feţe bisericeşti I.P.S. Mitropolitul Nicolae şi P.S. Arhiereu Vasile de Răşinari, a generalului Gheorghiu şi prefectului de Sibiu, Nicolae Regman precum şi a altor personalităţi, la  sărbătorirea patronului Academiei Teologice ”Andreiană” din Sibiu („Revista Teologică”, Sibiu, anul 26, 1936, nr.11-12, p. 442).

A doua zi pe 1 decembrie 1936, a fost dată publicităţii o vibrantă moţiune dedicată celei de a XVIII aniversări a zilei de Unire a tuturor românilor, act proclamat la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Din seria conferinţelor susţinute de Preda  pe parcursul acestui an reţinem  câteva. Astfel, în organizarea ”Frăţiei Ortodoxe Române” şi a Societăţii naţionale a femeilor române, secţiile Sibiu este organizată, la începutul lunii martie, în Aula Academiei Teologice, conferinţa  cu titlul Credinţa religioasă şi ştiinţifică („Telegraful Român”, anul 84, 1936 nr. 10 din 1/13 marie, p. 2 şi „Acţiunea”, anul 1, 1936, nr. 33, martie, p. 2), dar şi alocuţiunea  Religia omului de ştiinţă („Telegraful Român”, anul 84, 1936, nr.16 din 12 aprilie, p. 3).

Conducerea centrală a Asociaţiunii a demarat în acest an o acţiune intensă în vederea înfiinţării şcolilor ţărăneşti în centrele importante ale Transilvaniei. În acest context, preşedintele „Astrei” Mediaş, Constantin Muşlea, care deţinea şi funcţia de director al sucursalei băncii „Albina” din localitate, este iniţiatorul unei astfel de şcoli în oraşul de pe malurile Târnavei Mari. În demersul său a avut un consistent sprijin din partea dr. Gheorghe Preda („Diminiaţa”, an 32, 1936, nr. 10438 din 16 ianuarie, p. 12).

Activitatea profesională şi  publicistică a dr. Preda continuă cu succes şi în acest an. Consemnăm doar câteva titluri din cele care au văzut lumina tiparului: Vasile Goldiş. Preşedinte al „Astrei” (1923-1932) în: „Transilvania” anul 67, 1936, nr. 4,  p. 198-205; Desechilibre sufleteşti, în: „Viaţa ilustrată”, anul 3, 1936, nr. 3, p. 15-16; Stări sufleteşti individuale şi sociale, în: Idem, nr. 8-9, p. 10-11; Nervozitatea vremii (nevroza) cu tratamentul ei sufletesc (psihoterapia), în: „Calendarul Asociaţiunii pe anul 1936”, p. 78-82; Consideraţiuni medico-sociale ce privesc respectarea drepturilor individului bolnav psihiceşte şi siguranţa socială, în: „Sibiul Medical”, anul 3, 1936, nr.1-3, p. 3-14 ş.a. Subliniem şi faptul că Preda  a fost directorul publicaţiei „Buletinul Societăţii de psihologie medicală”, în paginile căreia se regăsesc unele studii de ale sale.

Cu prilejul sărbătoririi Anului Nou după Sfânta Liturghie, autorităţile civile şi militare din Sibiu precum şi un mare număr de intelectuali se întrunesc la reşedinţa mitropolitană. Aici sunt exprimate călduroase felicitări şi urări de sănătate  mitropolitului Nicolae Bălan. În  rândul celor care au luat cuvântul cu acest prilej amintim pe generalul Gheorghe Oprescu, comandantul Corpului VII armată, prefectul judeţului Dr. N. Regman şi inspectorul general sanitar dr. Gheorghe Preda („Telegraful Român”, anul 85, 1937, nr. 2 din 1 ianuarie, p. 1).  

Tot în luna ianuarie, Gheorghe Preda  reprezintă Asociaţiunea la  aniversarea sociologului Dimitrie Gusti, prilej de a transmite  din partea  „bătrânului aşezământ cultural de peste Carpaţi, urări de sănătate d-lui prof. Gusti, a cărui activitate se întâlneşte pe tărâm cultural cu a „Astrei”- îndeosebi prin dragostea şi interesul pentru satul şi săteanul român” (”Diminiaţa”, anul 33, 1937, nr.10797 din 13 ianuarie, p. 4; vezi şi  ”Adevărul”, anul 51, 1937, nr. 16246 din 14 ianuarie, p. 5). Prin intervenţiile  ministrului  C. Angelescu, a rectorului  C. Stoicescu din partea Universităţii din Bucureşti, Constantin Rădulescu Motru din partea Academiei Române, Gheorghe Preda din partea „Astrei” ş.a., sunt relevate înfăptuirile acestuia în domeniile şcolii, ştiinţei şi culturii.

 În organizarea Universităţii populare şi a despărţămîntul Astra dr. Preda ţine conferinţa cu titlul Psihologia luptei de trai şi a câmpului de bătălie”, partea artistică fiind asigurată de corul Academiei teologice („Curentul”, anul 10, 1937, nr. 3222 din 21 ianuarie, p. 3).

Un articol purtând titlul Sibiul, al doilea centru medical din Ardeal. O vizită inopinată la spitalul public, aprecia calităţile profesionale de excepţie ale doctorului Preda, pomenind de funcţiile în care a excelat:  despre Spitalul de boli mintale „… conduse  de cunoscutul savant în materie de psihologie medicală dr. Gheorghe Preda, care deşi botoşenean îndeplineşte de câţiva ani şi funcţia de prim vicepreşedinte central al „Astrei” pentru literatura şi cultura poporului român din Ardeal” (”Curentul”, anul 10, 1937, nr. 3226 din 25 ianuarie, p. 8).

O nouă conferinţă a dr. Gheorghe Preda intitulată Un erou al  războiului nostru: generalul Traian Moşoiu face parte din  ciclul Marile personalităţi ale neamului urma să se desfăşoare în Sala mare a Prefecturii din Sibiu (”Acţiunea”, anul III, 1937, nr. 182 din 31 octombrie, p. 2). Conferenţiarul insista asupra cultului marilor personalităţi ale românilor, acele energii creatoare de  orientare şi de salvare ale neamului în momentele grele ale istoriei.

Într-o importantă şedinţă desfăşurată pe 6 februarie, comitetul central al Asociaţiunii pentru Literatura şi cultura Poporului Român, satisfăcând doleanţele reprezentanţilor din Banat ai Astrei, cu respectarea strictă a prevederilor statutare, hotăreşte constituirea Regionalei Banat. La acest important eveniment din istoria instituţiei de cultură, desfăşurat la Timişoara în data de 28 februarie 1937,  ia parte şi vicepreşedintele dr. Gheorghe Preda, prilej cu care conduce desfăşurarea adunării şi susţine în finalul acesteia o conferinţă („Patria”, anul XIX, 1937, nr. 34 din 13/28  februarie, p. 3 şi ”Diminiaţa”, anul XXXIII, 1937, nr. 10833 din  18 februarie, p. 14). Atentă la evenimentele aflate în strânsă legătură cu Astra, revista „Transilvania” consemna următoarele: „Vicepreşedintele Astrei inspectorul sanitar Dr. Gheorghe Preda a prezidat la Timişoara în 28 februarie 1937, adunarea de constituire a Regionalei Bănăţene. D-sale i se mulţumeşte, în parte, reuşita atât de satisfăcătoare a primului pas, întreprins  de regională” (anul 68, 1937, nr. 4, p. 220). Documentul ce cuprinde cuvântarea ţinută cu acest prilej  se regăseşte la arhivele sibiene (DJSAN, Fond Astra, doc.888/1937). Reţinem din cuprinsul acesteia precizarea făcută potrivit căreia: „…încă de la întemeierea sa Astra  a conlucrat cu biserica. Asociaţiunea a fost dealtfel creată de cei doi mari conducători ai bisericilor din  Ardeal, AlexandruŞuluţiu şi Andrei Şaguna, orice activitate a ei începând cu un serviciu divin.” În acelaşi sens, Preda publica un articol intitulat Constituirea Regionalei Astrei Bănăţene/Timişoara, 28 februarie 1937 (Transilvania, anul 68, 1937, nr. 2,  p. 75-79.)

Preda participă la serbarea de la şcoala de ofiţeri de infanterie (astăzi Academia Forţelor Terestre), la tradiţionalul (101…) care constituia un  fericit prilej pentru elevii de anul III. După 101 zile, aceştia urmau să îmbrace tunica cu tresa de sublocotenent (”Curentul”, anul 10, 1937, nr. 3292 din 1 aprilie, p. 8).

Cu tema Cadrul igienei şi profilaxiei mintale. Aplicaţiunile lor în România, în perioada 19-15 iulie,  Preda participă la cel de al doilea Congres internaţional de igienă şi profilaxie mintală desfăşurat sub preşedinţia celebrului psihiatru francez Dr. Edouard Toulousse (1865-1947) în: ”Sibiul Medical”, anul IV, 1937, nr.5-6-7, p. 229 ).

Tot acum s-a derulat şi primul congres internaţional de psihiatrie infantilă  sub patronajul  Preşedintelui Franţei Albert Lebrun (1932-1940). Congresul s-a bucurat de o largă participare, raportori şi auditori, generat de alarmanta scădere a populaţiei, copiii fiind în atenţia tuturor. Preşedintele comitetului de organizare a acestui congres a fost dr. G. Henyer. Comitetul de onoare român avea următoarea componenţă: prof. Vl. Ghidionescu, dr. C.I. Parhon, dr. Emanuel Demetriu Paulian (Bucureşti). dr.Gh. Preda şi dr.Constantin Urechia-Cluj. Raportori la acest congres au fost dr. Ştefănescu-Goangă, prof.dr.Constantin Urechia şi dr. Gh. Preda (”Curentul”, anul 10, 1937, nr.3434 din 23 august, p. 2)

O lună mai târziu, de data aceasta o delegaţie de patru medici specialişti din Sibiu sunt prezenţi din nou la Paris, la cel de-al IV-lea  Congres internaţional de psihoterapie şi psihologie comparată. Delegaţia sibiană era formată din doctorii Gh. Stoenescu, I. Popescu-Sibiu, Gheorghe Preda şi Cornel Lungu (tatăl fraţilor Cornel şi Alexandru Lungu, istorici, din păcate, ambii, trecuţi în veşnicie). Echipa română a prezentat comunicarea Practica psihoterapeută şi hipnoza în Romînia,  prestaţia lor fiind apreciată  de cei prezenţi subliniindu-se de asemenea  strânsele colaborări pe tărâm medical între Franţa şi România (”Diminiaţa”, anul 33, 1937, nr.11019 din 25 august, p. 12).

În luna septembrie Preda face parte dintr-un bloc politic în vederea alegerilor locale (la Sibiu), alături de dr. D. Comşa şi colonelul Savu (”Diminiaţa”, anul 33, 1937, nr.11055 din 30 septembrie, p. 13).

La cel de al XVII-lea Congres naţional al societăţii române de nemologie, ţinut la Iaşi, eveniment prezidat de prof. dr. Leon Batif, raportorul sibian Gheorghe Preda a prezentat comunicarea intitulată Igiena şi profilaxia mintală  („Epoca”, 1937, nr. 2565, p. 2)

Seria de conferinţe organizate de Astra la Sibiu, integrate într-o temă sintetică: Personalităţi marcante din trecutul poporului român, este deschisă de dr. Gh. Preda prin abordarea subiectului privind pe Generalul Moşoiu, un erou român din timpul războiului mondial (Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”, anul 64, 1937, nr.19359 din 3 noiembrie, p. 7).

Din lunga listă a publicaţiilor din acest an am selectat următoarele studii şi articole (ştiinţifice ori culturale): La 75 ani de existenţă a societăţii „Astra” şi  Familia şi onorabilitatea ei, ambele în „Calendarul pentru popor al Asociaţiuni pe anul 1937”, p. 66-72, respectiv p.88-92; Contribuţia „Astrei” la practicarea igienei şi profilaxiei , mintale; Timotei Cipariu.Cuvîntare rostită în comuna sa natală, cu ocazia dezvelirii plăcii comemorative, la împlinirea celor 50 de ani de la moartea sa şi discursul panegiric Alexandru Lupeanu-Molin la înmormîntarea acestuia, toate în „Transilvania” din 1937. În „Sibiul Medical” din 1937 a publicat următoarele studii de specialitate: Curiozităţi din viaţa unor animale ce pot interesa ştiinţa medicală, Câteva consideraţiuni asupra funcţionării dispensarului neuro-psihiatric din Sibiu  şi Câteva consideraţiuni asupra raportului dintre Simptologie, Endocinologie şi Neuro-Psihiatrie. (va urma)