Prozatoarea Doina Ruști își lansează, la Sibiu, volumul de povestiri „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii”, apărut recent la Editura Litera. Povestirile, ce plasează cititorul într-o lume halucinantă, cu o geografie insolită, din secolul al XVIII-lea dau naștere unui adevărat fanariot-cult în literatura de azi. Continuare a „Ciudățeniilor amoroase din Bucureștiul fanariot”, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură. Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre cele 17 reguli neștiute ale desfrâului.  Povestirile sunt însoțite de ilustrații. 

 Marți, 16 mai, de la ora 12.00, prozatoarea se va întâlni cu elevii de la Colegiul Național „Octavian Goga”, pentru o discuție cu tema Cum se scrie o poveste. De la ora 15.00, va participa alături de studenții de la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu la un atelier cu tema Geografia literară în romanele Doinei Ruști.

Întâlnirea cu cititorii va avea loc începând cu ora 18 la Librăria Humanitas „Constantin Noica” unde vor discuta despre Artele depravării în veacul fanariot alături de scriitoare  lector univ. dr. Alina Bako (ULBS ) și Petru Trăscăian. Discuțiile vor fi moderate de prof. Andra Tischer.

„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari. 

Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia. 

Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani – devenea marcă înregistrată.” 

(Doina Ruști – Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii, ed. LITERA, 2023)

DOINA RUŞTI, prozatoare de referință, cu certă contribuție  atât în neogotic, cât și în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate și erudiție epică, a scris trilogia fanariotă, („Homeric”, „Mâța Vinerii”, și „Manuscrisul fanariot”) și romane cu miză socială puternică: „Fantoma din moară”, „Lizoanca”, „Logodnica” etc.  Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020), urmat de două volume de povestiri: „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” și „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii”. Traduse în numeroase limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009. Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.