Într-o cercetare a arhivei ziarului "Tribuna Sibiului", am reuşit să dăm de începuturile acestui festival. Cel puţin conform articolelor scrise de ziarul nostru, primul "Cântecele Munţilor", ca festival de folclor, a apărut în toamna lui 1982.

Sursa de inspiraţie a denumirii festivalului – o culegere de folclor?

Una din primele menţionări a titlului de "Cîntecele munţilor" (în grafia socialistă, cu "î" din "i") apare în "Tribuna Sibiului" din 9 aprilie 1978, unde, într-un articol dedicat culegătorului de folclor Gheorghe Bogdan – "Gheorghe Bogdan-un cîntec al munţilor", semnat de prof. Nicolae Suciu, dicectorul Şcolii Populare de Artă, sunt pomenite culegerile de folclor realizate de acesta: "Flori din Mărginime" şi… "Cîntecele munţilor".

Gheorghe Bogdan şi ale lui "Cîntecele munţilor" mai apar într-un articol-cronică de spectacol semnat de Al. Constantinescu, "Aplauze pentru originalitate", cu referire la prestaţia corului din Poiana Sibiului, al cărui repertoriu este, conform autorului, "modelat cu acea însufleţită baghetă a îndrăgostitului de "Cîntecele munţilor", de acel culegător de "Flori din Mărginime", care a fost Gh. Bogdan…"

În ediţia din 19 mai 1978, în articolul "Turismul ca act de cultură" semnat de acelaşi Al. Constantinescu, prof. Al. Galea, inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, pomeneşte de cele "şapte manifestări zonale de mai largă respiraţie care se desfăşoară în judeţul nostru pe parcursul unui an": "Lolele" de la Agnita, "Cînt şi joc pe Hîrtibaci", "Cireşar", "Sus pe muntele din Jina", "Întîlnire pe Transfăgărăşan“, "Întîlnirea Junilor" şi "Cibinium". La finalul enumerării, prof. Galea face o precizare interesantă cum că două evenimente "îşi caută de asemenea un loc meritat în agenda organizatorilor turismului sibian": festivalul de jazz şi… "Cîntecele munţilor". Fără a preciza dacă a avut sau nu loc.

La fel, într-un program TV publicat pentru joi, 4 martie 1982, apare la ora 20:45 spectacolul folcloric "Cîntecele munţilor". Deci, cel puţin până acum, nu ne e clar dacă "Cîntecele Munţilor" nu a fost, iniţial, un simplu spectacol.

19 august 1982: este anunţat festivalul

Cel puţin ca festival, "Cântecele Munţilor debutează în 1982, anunţul cu "va avea lor" apărând oficial, pe 19 august 1982, într-un articol semnat de Ioan Munteanu, preşedintele Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, care în articolul cu inspiratul titlu (de-ţi vine să pleci) "Calitatea actului cultural – preocupare constantă a muncii noastre", se referă la manifestările ce au loc sub oblăduirea CJCES Sibiu: "Judeţul nostru este gazda unor numeroase manifestări cultural artistice de amploare si mare prestigiu, cu caracter judeţean sau inter-judetean: festivalul judeţean "Cibinium", festivalul judeţean al fanfarelor, festivalul folcloric interjudeţean "Pe Mureş şi pe Tîrnavă", festivalul filmului documentar "Cedonia", festivalul coral "Pe plaiuri mărginene", şi începînd cu acest an, festivalul folcloric interjudeţean "Cînteceie munţilor". Articolul, dincolo de tenta clar propagandistică, (cel puţin un sfert sunt fraze de slavă adresate partidului comunist) aduce informaţii interesante cu privire la viaţa culturală a Sibiului de început de ani '80. Aflăm că, în anul trecut 1981, "cinematografele au realizat peste 44 500 spectacole cu peste 5 360 000 spectatori", iar muzeele din judeţ au avut 685.000 de vizitatori cărora li s-au făcut 4.200 de ghidaje. Tot aici aflăm numărul exact al formaţiilor artistice din judeţ participante la "etapa de masă" a festivalului "Cîntarea Romaniei": 1.010 formaţii artistice cu 14.504 membri, 619 interpreţi individuali "la care se adaugă formaţiile, interpreţii, cercurile şi cenaclurile din rîndurile elevilor, pionierilor, studenţilor şi militarilor."

După ceva timp, pe 22 septembrie 1982, apare reconfirnarea apariţiei primei ediţii a festivalului, în interviul luat de către Ion Onuc Nemeş lui Vasile Avram, pe atunci directorul Centrului Judetean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă.

Un festival interjudeţean cu premii şi cu formaţii folclorice sibiene mai multe decât acum

Cum era organizarea şi care erau ideile călăuzitoare ale festivalului, spune Vasile Avram, în interviul respectiv: "Noul festival a fost gîndit în ideea de a oferi iubitorilor de folclor o manifestare de prestigiu care prin caracterul său interjudeţean să prilejuinscă o panoramă folclorică a ţării prin ceea ce are ea mai reprezentativ". O condiţie era, de exemplu, ca formaţiile participante să fie laureate ale Festivalului National "Cîntarea României". O altă condiţie era ca formaţiile participante să prezinte exclusiv folclor din zona reprezentată de ele.

"Cîntecele Munţilor" era conceput ca un festival-concurs. Formaţiile şi soliştii vocali sau instrumentişti care participau urmau să fie jurizaţi de "cele mai prestigioase personalităţi în domeniul cercetării folclorice din ţară şi judeţ, precum şi din renumiţi interpreţi ai cîntecului şi dansului popular". Erau şi premii, acordate pentru "valoarea programului, luîndu-se în considerare conţinutul şi prezentarea artistică, autenticitatea şi respectarea specificului zonal". Premiile erau acordate de mai multe structuri cultural-politice: Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a mişcării artistice de masă, ziarul "Tribuna Sibiului", Consiliul Judeţean al Sindicatelor, Comitetul Judetean UTC, Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Oficiul Judetean de Turism.

Judeţul Sibiu era reprezentat (până la momentul realizării interviului) de ansamblul de cântece şi dansuri al întreprinderii "Balanţa", grupul vocal folcloric al căminului cultural din Roşia, formaţia de dansuri de fete a Întreprinderii "7 Noiembrie", ansamblul german de cântece si dansuri al căminului cultural din Şura Mare, ansamblul de cântece si dansuri al Întreprinderii Mecanice Mîrşa, formaţia de dansuri mixte a căminului cultural din Avrig, formaţia de dansuri căluşereşti a căminului cultural din Răşinari, ansamblul de cântece şi dansuri ai Casei de Cultură a Tineretului din Sibiu, formaţia de dansuri mixte germane a căminului cultural din Şura Mică şi ansamblul "Junii Sibiului“, care atunci aparţinea de Întreprinderea de Piese Auto Sibiu – IPAS. Festivalul dura doar două zile, sâmbăta şi duminica.

O re-întărire a faptului că festivalul e la prima ediţie o mai avem de la acelaşi Ioan Munteanu, preşedintele CCES Sibiu, care, în Tribuna Sibiului din 24 septembrie 1982, spune: "Din acest an, inaugurăm un festival interjudetean de folclor "Cîntecele munţilor"".

25 septembrie 1982. Începe prima ediţia a "Cîntecelor Munţilor"

Prima ediţie a festivalului interjudeţean de folclor "Cântcele Munţilor" a debutat sâmbătă, 25 septembrie 1982, la ora 16, în Muzeul Tehnicii Populare, actualmente Muzeul ASTRA. Desfăşurătorul zilei îl avem de la acelaşi Ioan Onuc Nemeş, (semnat cu iniţialele I.O.N)., în articolul "Astăzi începe/Festivalul folcloric interjudeţean "Cîntecele munţilor"".

Aflăm că "la această prestigioasă manifestare" (era la prima ediţie şi deja era "prestigioasă", n.n.) participă formaţii artistice din 16 judeţe, cu un total de 1.000 de artişti amatori (deci festivalul NU era pentru profesionişti). La primele spectacole ale primei ediţii au participat: ansamblul folcloric al căminului cultural din Gârţina-Neamţ, ansamblul folcloric al căminului cultural Băutari (de fapt Băuţar, n.n.) Caraş-Severin, grupul vocal folcloric al cooperativei "Solidaritatea" din Iaşi, orchestra de muzică populară a Casei de Cultură a Tineretului şi Studenţilor din Iaşi, ansamblul folcloric al căminului cultural Valea lui Traian-Constanta, grupul vocal folcloric al căminului cultural Cut-Alba, ansamblul de cîntece şi dansuri al Casei de Cultură din Făgăraş, ansamblul folcloric "Poiana“ al căminului cultural Poiana Lacului-Argeş, ansamblul de cîntece si dansuri al Întreprinderii "Balanţa", grupul vocal folcloric al căminului cultural Roşia şi ansamblul de cântece şi dansuri germane al căminului cultural din Şura Mare.

Parada portului popular invers decât acum: era de dimineaţa şi în direcţia opusă

Spre deosebire de ediţiile actuale ale festivalului, când Parada Poprului Popular are loc vinerea de la ora 18, atunci aceasta era duminica devreme, la ora 9:30. Traseul era invers faţă de cel actual. Se pornea din Piaţa Mică, pe atunci numită "6 Martie", apoi prin Piaţa Mare (Piata Republicii), se parcurgea strada Nicolae Bălcescu, se trecea, aşa "cu onor spre dreapta" prin faţa tribunei oficiale amplasată în Piaţa Unirii, la intrarea în Parcul ASTRA şi se mergea apoi spre Casa de Cultură.

Nu lipseau, la fel ca acum, "pauzele" de cântec şi joc de pe Bălcescu, spre deliciul publicului curios şi destul de consistent ca prezenţă, deşi era duminică şi oră matinală.

"Manifestările din prima zi a Cibiniumului au continuat cu Festivalul folcloric interjudeţean "Cîntecele munţilor" aflat la prima ediţie (sl. ns.). În jurul orei 10, pe Bulevardul (Sic!, n.n.) Nicolae Bălcescu a avut loc parada portului popular la care au participat formaţiile artistice reprezentative ale judeţelor Alba, Arad, Argeş, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Olt, Sibiu. Mii de oameni au aplaudat această revărsare de frumuseţe în port, în joc, în muzică, artiştii amatori oferind scurte secvenţe coregrafice şi muzicale din ceea ce urmau să prezinte în festival" scria Tribuna, în ediţia sa de marţi, 28 septembrie 1982.

A doua zi de "Cântecele Munţilor": se aflau câştigătorii

Tot duminică, de la ora 18, avea loc un spectacol pe scena "în aer liber" (acum cunoscută ca "scena de pe lac") din Muzeul Tehnicii Populare. "Tribuna Sibiului" din 28 septembrie prezenta nesemnat şi sub un titlu sec – "Festivalul folcloric interjudeţean "Cîntecele munţilor", care era ordinea pe scena din muzeu: ansamblul folcloric "Pădureanca“ al căminului cultural Dobîrca (de fapt Dăbâca, n.n.)-Hunedoara; ansamblul de cîntece si dansuri "Doina Motrului", din Gorj; ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de Cultură a Tineretului şi Studenţilor din Iaşi; formaţiile de dansuri mixte ale căminelor culturale Crăieşti-Adămuş din Mureş; grupul vocal folcloric bărbătesc al căminului cultural Boişoara-Vîlcea; ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de cultură din Blaj; ansamblul de cântece şi dansuri "Plaiurile Oltului" al Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina; ansamblul de cîntece şi dansuri al Întreprinderii de Vagoane Arad; ansamblul folcloric "Nedeea" al căminului cultural Novaci-Gorj şi ansamblul folcloric "Someşana“ al Casei de Cultură din Dej-Cluj. Din partea Sibiului au urcat pe scenă: ansamblul de cîntece şi dansuri al Întreprinderii Mecanice Mîrşa, formaţia de dansuri mixte a căminului cultural din Avrig, formaţia de dansuri căluşereşti a căminului cultural din Răşinari, ansamblul de cîntece şi dansuri al Casei de Cultură a Tineretului din Sibiu, formaţia de dansuri mixte germane a căminului cultural din Şura Mică, ansamblul de dansuri populare "Junii Sibiului" al Întrepriderii de Piese Auto din Sibiu.

Tot în muzeu, la ora 18, a avut loc festivitatea de premiere şi spectacolul de gală al formaţiilor laureate. Ca invitaţi speciali, au susţinut recitaluri două nume de bază ale folclorului sibian şi bănpţean: Lucreţia Ciobanu şi Tiberiu Ceia.

"Începînd cu ora 11 pînă seara tîrziu, pe scena în aer liber din Muzeul tehnicii populare au evoluat intr-o frumoasă întrecere cei peste o mie de artişti amatori din ţară si din judetul Sibiu. Un timp minunat, un public numeros, receptiv şi iubitor de frumos şi nesfîrşite aplauze pentru artişti şi pentru această primă ediţie a festivalului. Seara a avut loc festivitatea de decernare a premiilor şi spectacolul de gală cu formaţiile laureate", transmitea Tribuna din 28 septembrie.

Ansamblul "Pădureanca" din Dăbîca – Hunedoara, marele câştigător al primei ediţii

În acelaşi articol citat mai sus, din ediţia de marţi 28 septembrie, cu un titlu la fel "tradiţional" în materie de mesaj sec: "Festivalul cultural-artistic "Cibinium '82" semnat de Ion Onuc Nemeş, "Tribuna Sibiului" a publicat lista laureaţilor acestei prime ediţii a Festivalului "Cîntecele Munţilor"

Marele premiu al festivalului a revenit ansamblul folcloric "Pădureanca“ al căminului cultural Dăbica, judetul Hunedoara.

La categoria "Ansambluri folclorice": premiul I l-a luat ansamblul folcloric al Casei de cultură a sindicatelor din Blaj alături de ansamblul folcloric "Nedeea" al căminului cultural din Novaci, judetul Gorj. Premiul II a revenit ansamblului folcloric "Someşana“ al Casei de cultură din Dej, judetul Cluj şi ansamblului folcloric "Ciobănaşul“ al căminului cultural din Băuţari, judetul Caraş-Severin. Pemiul III ori nu s-a dat ori s-a dat altei secţiuni. Menţiuni au primit; ansamblul folcloric al Combinatului de Prelucrarea Lemnului din Blaj şi ansamblul folcloric al I. M. Mîrşa.

La categoria "Ansambluri de cîntece şi dansuri", premiul II l-a primit ansamblul de cîntece si dansuri "Plaiurile Oltului“ al Casei de Cultură a Sindicatelor Slatina. Premiul III a revenit ansamblului de cîntece şi dansuri al Casei de cultură a Tineretului şi Studenţilor din Iaşi.

Menţiuni au primit: ansamblul de cîntece şi dansuri al Casei de cultură din Făgăraş, ansamblul de cîntece şi dansuri al Întreprinderii de Vagoane Arad, ansamblul de cîntece şi dansuri "Poiana" al căminului cultural Poiana Lacului, judeţul Arges.

La categoria "Formaţii de dansuri", premiul I a revenit formaţiei de dansuri populare germane a căminului cultural din Şura Mare; premiul II – formaţia de dansuri a căminului cultural din Avrig şi (premiul III?, n.n.) formaţia de dansuri pe generaţii a căminului cultural din Răşinari.

La categori "Grupuri vocal-folclorice" premiul I l-aluat grupul vocal folclorid bărbătesc al căminului cultural din Boişoara, judetul Vîlcea şi grupul vocal folcloric al căminului cultural din Cut, jud. Alba. premiul II a revenit grupului german vocal-instrumental al Casei de Cultură din Agnita iar o menţiune a avut grupul vocal-folcloric al căminului cultural Roşia.

Premii speciale pentru interpretare au primit soliştii vocali şi instumentisti: Cristina Avram (Mîrşa), Maria Corjos (Făgăraş), Violeta Voinoni (Băuţari-Caras-Severin), Gheorghe Martescu (Novaci-Gorj), Gheorghe Ungureanu (Făgăraş). Ştefan Dicu (Slatina) şi vătaful de căluşeri Petru Cinean din Răşinari.

Concluzie: prima ediţie – "un succes promiţător"

Un articol-concluzie publicat în Tribuna Sibiului de vineri, 1 octombrie 1982, caracterizează această primă ediţie ca fiind "un succes promiţător" şi "aşadar o reuşită": "Festivalul interjudeţean de folclor "Cîntecele munţilor“ – prima ediţie – un succes promiţător". Autorul, acelaşi Ion Onuc Nemeş (care a scris despre acest festival până la predarea ştafetei jurnalistice către – pe atunci- tânăra generaţie de jurnalişti de la Tribuna), transmite aşa, ca de final:

"Ideea unui festival folcloric interjudeţean la Sibiu se justifica cel puţin din două esenţiale motive: mai întîi, prin faptul că Sibiul reprezintă o vatră folclorică de mare şi distinctă personalitate care păstrează în formă crudă valori inestimabile ale artei populare interpretative, iar mai apoi pentru că municipiul de pe Cibin posedă o zestre de cultură populară unică în felul ei prin Muzeul tehnicii populare – acest sat-sinteză a istoriei culturii materiale a poporului român. Iată de ce materializarea ideii s-a bucurat de un binemeritat ecou atît din partea judeţelor care au trimis la această sărbătoare-concurs formaţii reprezentative, cît şi din partea publicului spectator, foarte numeros şi receptiv. Condiţia stipulată de regulament ca în festival să participe formaţii reprezentative pentru zona folclorică invitată, si laureate în Festivalul naţional "Cîntarea României", a asigurat prezenţa şi evoluţia pe scenă a unor prestigioase colective artistice cu un palmares valoric confirmat in competiţii nationale şi în competiţii de gen cu caracter international (…). Ţinuta artistică, interpretarea, costumaţia, repertoriul au stat sub semnul celei mai severe exigenţe la majoritatea colectivelor artistice prezente în festival". Autorul concluzionează că această primă ediţie a festivalului

"A fost aşadar o reuşită".

Cîntecele Munţilor a fost "aşadar" o reuşită. În aşa fel încât acum, din festival interjudeţean a devenit unul internaţional, cu muzică şi dansuri de oriunde din lume (şi încă mai e loc de multe). Iar de la două zile, a ajuns la, practic, cinci. Iar de la legătura "ombilicală" cu festivalul "mamă" (sau "tată", cum vreţi) "Cibinium", la un eveniment cultural de sine-stătător. Iar mica scenă de pe lac a fost schimbată cu marea scenă din Piaţa Mare. Păi ce să spunem, e trecerea de la un "succes promiţător" la unul confirmat.

PS: Fotografiile "clare" sunt de la un "Cîntecele Munţilor" de o dată mai târzie, din 1986 sau 1987.