Brânză, ţuică şi nu doar atât

Ediţia a XX-a a Festivalului Brânzei şi al Ţuicii a avut loc în acest wekend, sâmbătă şi duminică şi a avut o ofertă nu doar limitată la elementele din titlu. Da, producătorii au sosit cu multe sortimente de brânză, prilej ca turiştii să vadă exact cum arată faimoasa brânză pe care ei o ştiu ca fiind "de Sibiu". NU a fost doar brânză, ci şi mâncare de la munte, tipic păstorească, şi vorbim aici despre tocana de oaie preparată la ceaun, pastramă, cocoloş cu brânză şi alte lucruri de-ale gustului culinar. La fel, ţuica nu a fost doar simpla ţuică, ci mult mai mult: rachiu, palincă, vinars, bune, dar cam mai bine de băgat la rucsac şi consumate după, pentru că şi pe Valea Ştezii a fost cald, iar căldura cu "tăria" nu se prea împacă. Dar au fost şi suc, şi siropuri. A fost şi un maraton de muzică şi jocuri populare, nu doar din Răşinari, nu doar din Mărginime, ci cam din toată zona montană a României.

Sâmbătă, deschiderea oficială

Festivalul a fost deschis, oficial, sâmbătă 26 august, alături de primarul Răşinariului, Bucur Bogdan, fiind prezenţi Daniela Cîmpean, preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, Marcel Luca şi Vlad Vasiu, vicepreşedinţi ai CJS, Adrian Bibu, adminsitratorul public al judeţului Sibiu, senatorul PNL Nicolae Neagu şi deputatul PNL Christine Thellmann, Dan Nanu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu, Şerban Ţichindeelan, director executiv al DSVSA Sibiu şi Claudia Ionescu, director ADI Eco Sibiu. Printre oaspeţii din comunele prietene s-au numărat primarii Nicolae Cocoş din Boiţa, Nicolae Dancu din Păuca, Valentin Ivan din Sadu, Ioan Seuchea din Cristian şi Ioan Troancă din oraşul Miercurea Sibiului. A mai fost prezentă o delegaţie din localitatea Civrieux – Franţa, comună înfrăţită cu Răşinari.

"Bine aţi venit la Festivalul Brânzei şi al Ţuicii, la a XX-a ediţie. E un pic cald astăzi, dar să ne bucurăm şi de vreme bună, că, de obicei mai dădea şi câte o ploaie. (…) Vom avea două zile în care, ceea ce le doresc tuturor este să se bucure în primul rând de spectacolele de dansurile tradiţionale nu numai din Răşinari şi din zona Mărginimii Sibiului, ci din toată ţara", a spus, de pe scena festivalului primarul comunei Răşinari, Bucur Bogdan. El a mai sfătuit turiştii veniţi aici să guste din produsele autentice expuse aici, pentru a se convinge de gustul adevăratei "brânze de Sibiu". "Chiar dacă sunteţi din Bucureşti sau din altă parte şi mâncaţi "brânză de Sibiu", vedeţi dacă are acelaşi gust cu cea pe care o gustaţi aici, pentru că aici o găsiţi pe cea adevărată" a mai spus Bucur Bogdan, mulţumind, în acelaşi timp producătorilor "care vin an de an".

"Un festival care celebrează tradiţiile şi care a ajuns la rândul său o tradiţie"

Aşa a fost definit Festivalul Brânzei şi al Ţuicii de către Daniela Cîmpean, preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, adăugând că răşinărenii sunt norocoşi că sunt "o comunitate atât de frumoasă, că ştiţi să exploataţi tot ce are mai bun acest binecuvântat loc; că, în felul acesta aţi ajuns să fiţi în atenţia unei lumi întregi".

"Eu nu vă felicit doar pentru ce aţi făcut acum. Vă felicit pentru ce aţi făcut de-a lungul timpului, ce aţi făcut de generaţii încoace. Pentru faptul că la acest moment aţi reuşit să fiţi cei mai buni ambasadori nu doar ai judeţului Sibiu, ci ai României. Astăzi, în acest an, Răşinariul poartă titulatura de cel mai turistic sat din lume", a mai spus Daniela Cîmpean.

Ea a mai adăugat, de pe scena festivalului, că Răşinari "nu mai este doar satul lui Goga şi al lui Cioran, este satul care duce în întreaga lume acea imagine frumoasă a României. Acea imagine a României tradiţionale, în care copiii şi oamenii tineri şi persoanele în vârstă încă mai poartă şi respectă costumul tradiţional popular, în care toate generaţiile, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă încă ştiu să joace o învârtită, o haţegană şi-o jiană ca în Mărginimea Sibiului, unde încă oamenii îşi cultivă în grădinile lor produse şi mai fac încă, mai gătesc reţete în stil tradiţional şi-i încântă pe cei care vin la dumneavoastră cu gustul tradiţional şi-i ajută să-şi aducă aminte de bucuria vieţii pe care au petrecut-o în copilărie acasă la bunici."

"Vă felicit pentru toate lucrurile astea şi vreau să vă spun că, faptul că aţi ajuns acolo unde aţi ajuns, este o recunoaştere a tot ceea ce faceţi şi este o recunoaştere făcută de specialişti din peste 100 de ţări din lumea întreagă. Deci Răşinariul este onoarea judeţului Sibiu şi onoarea României", a mai declarat preşedinta CJ Sibiu.

"Suntem într-un ceas de sărbătoare, este o zi minunată, (…) poate un pic mai cald, decât ne-am fi dorit, dar belşugul vine şi cu căldură şi cu ploaie şi acolo unde oamenii sunt frumoşi şi harnici, toate sunt suportabile. Aveţi, într-adevăr, o comună model. O comună model care este apreciată cum trebuie nu doar de colectivitatea judeţului Sibiu, de noi sibienii, de întreaga ţară, ci şi de întreaga lume. Asta datorat faptului că sunteţi iubiţi de Dumnezeu. Dumnezeu a creat un loc deosebit aici şi l-a populat cu nişte oameni deosebiţi", a spus, la rândul lui, senatorul PNL Nicolae Neagu.

Despre festival, Răşinari şi frumuseţea lui au mai vorbit Christinne Thellmann, deputat PNL şi Valentin Ivan, primarul comunei Sadu. O rugăciune de biencuvântare a fost rostită, împreună cu publicul, de preotul Nicolae Streza.

Muzică şi Bulzul Festivalului

Programul zilei de sâmbătă a continuat cu recitaluri de muzică populară susţinute de ansamblul "Căluşerii", al Căminului Cultural din Răşinari, Fluieraşii din Răşinari, grupul de muzică tradiţională românească "Junii" coordonat de Cosmin Verde, Ansamblul "Nedeea" de la Novaci, Ansamblul "Liviu Dafinescu" de la Baia de Fier, Grupul vocal "Floare de Bujor" din Gura Rîului, Melania Gijulete, Cătălin Dudaş, Victorina Stan şi Maria Oancea, Ansamblul "Junii Petrilei" din Petrila, Ansamblul "Ciuleandra" din Topoloveni, Ansamblul "Şureanca" din Şura Mică şi "Rapsozii Văii Mureşului" din Harghita. De la ora 19.30 a urmat un recital oferit de Adina Roşca şi Cătălin Doinaş

Duminică, sărbătoarea de pe Valea Ştezii a continuat cu un spectacol de obiceiuri pastorale de la Răşinari oferit de Ansamblul "Căluşerii" ai Căminului Cultural Răşinari şi recitaluri susţinute de grupul vocal al Reuniunii Mărginenilor, Ansamblul "Dor" din Băbeni, Fluieraşii de la Jina, grupurile vocale "Doruri Sibiene şi "Mlădiţe Sibiene" coordonate de Izabela Tomiţă, ansamblurile folclorice de la Polovragi, Vaideeni, Şoimuş, "Doina Bistrei" din Zăvoi, Nicoleta Voica, Ansamblul "Măgura" din Codlea şi Ansamblul "Vasile Lucaciu" din Siseşti.

Nu a lipsit nici tradiţionalul "Bulzul Festivalului", un cocoloş cu brânză – gigant care a devenit deja un simbol al manifestării. Nu au lipsit aici atelierele tematice pentru copii şi tineri sau chiar drumeţiile în zonă.

Festivalul Brânzei şi al Ţuicii de la Răşinari a fost transmis în direct la TV, duminică, între orele 13 şi 15, în cadrul emisiunii "Vine Clujul pe la noi" de pe TVR Cluj. Pe durata festivalului organizatorii au pus la dispoziţie vizitatorilor un autobuz special cu traseul Rășinari – Curmătura Ștezii.

*

În 2022, comuna Răşinari a fost sigura localitate din România care a primit, alături de alte 31 de localităţi din întreaga lume, titlul de "Best Tourism Village" – Cel mai Bun Sat pentru Turism/Cea mai Bună Destinaţie Turistică din mediul Rural, oferit de către Organizaţia Mondială a Turismului – UNWTO. Din partea Româniai au mai candidat comunele Biertan şi Ciocăneşti. La fel, Răşinari a mai primit, anul ecesta, titlul de "Comună a Comunelor" la cea de-a 26-a sesiune a Asociației Comunelor din România – AcoR.

Festivalul Brânzei şi al Ţuicii de la Răşinari este organizat de Primăria Răşinari în colaborare cu Asociaţia Pentru Promovarea Artelor Spectacolului "Fringe", Asociaţia "Căluşerii" Răşinari, Asociaţia "Turismul Sibian", Asociaţia Pensiunilor Agroturistice din Răşinari, Asociaţia "Răşinari Confluenţe Europene". Manifestarea este co-finanţată de Primăria Răşinari prin Agenda Culturală 2023 şi de Consiliul Judeţean Sibiu prin Agenda Culturală şi Comunitară 2023.

Foto: Răzvan NEGRU