Consiliul Județean Sibiu informează, printr-un comunicat de presă, că ”nu are cunoștință” de existența unui proiect pentru noul Spital Clinic de Urgență la Sibiu în valoare de 300 de milioane de euro, așa cum afirmase, la mijlocul acestei săptămâni, premierul Marcel Ciolacu.

”Singurul proiect cunoscut de noi este cel care a parcurs toate etapele pentru a putea începe lucrările de construire, bineînțeles, după obținerea finanțării”, transmite Consiliul Județean, susținând că, dacă proiectul acestuia ”ar fi fost acceptat la finanțare în programele anterioare”, lucrările la noul spital de la Sibiu ar fi putut fi demarate încă de acum un an, iar corpurile de clădire ar fi fost aproape în întregime construite.

”Dacă proiectul ar fi fost acceptat la finanțare în programele anterioare, lucrările puteau fi demarate din luna iunie 2023 și, la acest moment, ar fi fost aproape finalizată partea de construcție a corpurilor de clădire. Astfel, am fi avut cel mai avansat stadiu al lucrărilor de construire a unui spital integral, nu a unui corp de clădire/secție medicală /spital monospecialitate, cum este cazul celor amintite de domnul premier”, se mai arată în comunicatul respectiv.

Investiții în toate cele trei spitale aflate în subordinea Consiliului Județean

Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean, susține că în toate cele trei unități spitalicești aflate în subordinea acestuia sunt deja derulate, iar pentru obținerea finanțării construirii noului spital, instituția pe care o conduce ”a urmărit toate liniile de finanțare din fonduri nerambursabile”.

”Subliniez că astfel de învestiții au fost deja derulate în cele trei spitale aflate în subordinea Consiliului Județean Sibiu.

Pentru obținerea finanțării, Consiliul Județean Sibiu a urmărit toate liniile de finanțare din fonduri nerambursabile, iar în acest moment parcurgem etapele stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2024 pentru aprobarea «Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești»”, susține președintele Cîmpean, adăugând că, pentru a realiza în integralitate noul spital, CJ-ul a transmis Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) observații la Normele de finanțare, pentru a permite asocierea UAT-urilor în vederea construirii de noi unități spitalicești.

”În esență, această propunere este menită să asigure construirea «Pediatriei» în cadrul noului Spital, prin cooptarea Primăriei Municipiului Sibiu ca partener în proiect”, spune Daniela Cîmpean.

Urmează ”Avizul de oportunitate”, apoi ”Cererea de finanțare”

Următorul pas în vederea construirii la Sibiu a noului spital, mai susține Daniela Cîmpean, este acela de a solicita Ministerului Sănătății ”Avizul de oportunitate”.

”Conform calendarului reglementat prin OUG 29/2024, Consiliul Județean Sibiu va solicita Ministerului Sănătății,în zilele următoare, «Avizul de oportunitate», etapă obligatorie ce precedă depunerea Cererii de finanțare.

Urmărim totodată apariția  Ghidului de finanțare ce urmează să fie emis de MIPE pentru a putea formula Cererea de finanțare, în conformitate cu condițiile cuprinse în acesta”, se mai arată în comunicatul de presă respectiv.

Cîmpean: ”Un spital «normal» este cel în care pacienții nu sunt purtați cu targa sau cu ambulanțele de la un pavilion la celălalt”

”Nu cunoaștem argumentele care au stat la baza acestei afirmații însă, cunoaștem studiile de specialitate care au dat dimensiunea proiectului realizat de Consiliul Județean Sibiu.

Aceste studii au în vedere  gradul de ocupare al tuturor secțiilor, urmărit pe durata mai multor ani, previziuni privind evoluția patologiilor medicale ale pacienților din județul Sibiu, aplicând totodată toate normele ce reglementează activitatea medicală (spații alocate per pacient, circuite sanitare, norme ISU etc).

Domnia sa invocă totodată termenul de ”normalitate” în privința dimensionării proiectelor, oferind exemplele altor administrații. Consider că ”normalitatea” este dată de condițiile concrete în care se află fiecare sistem județean de sănătate. Consider că un spital ”normal” este cel în care pacienții nu sunt purtați cu targa sau cu ambulanțele de la un pavilion la celălalt, in diverse locații din oraș, în care activitatea nu se desfășoară în clădiri ridicate în urmă cu aproape 170 de ani și care nu permit intervenții structurale majore pentru amenajarea de circuite medicale și adaptarea la normele actuale de securitate la incendiu, pe motiv că sunt încadrate drept monument istoric sau sunt amplasate în zonă de protecție istorică”, a mai spus Cîmpean, cu referire la afirmația premierului Ciolacu conform căreia ”noul proiect” este ”adaptat la nevoie regiunii”.

Tocmai pentru a evita situațiile în care pacienții sunt plimbați cu targa sau ambulanța dintr-un pavilion într-altul ori în diferite locații din oraș, Consiliul Județean a luat decizia de a construi un spital care să reunească sub acoperișul său toate secțiile.

”Din aceste considerente am apreciat a fi oportun să construim un spital nou, care să aducă în aceeași locație toate specializările medicale din SCJUS (n.a. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, nu doar parte din ele.

Un spital mai mic ar presupune o clădire pentru doar câteva secții care ar fi duse într-o altă locație, ceea ce ar presupune ca o parte dintre secții să rămână în clădirile vechi, având în continuare circuite nealiniate noilor norme și imposibil de autorizat ISU, iar  secțiile care ar fi urmat să fie mutate în noua clădire ar fi funcționat la o distanță considerabil mai mare față de vechea locație, ceea ce ar fi accentuat disfuncționalitățile curente, generate de amplasarea unor secții în mai multe zone ale orașului”, adaugă Daniela Cîmpean, susținând în încheiere că ”astfel de situații nu se regăsesc în județele în care spitalele funcționează în clădiri relativ mai noi, neamplasate în zone de protecție istorică și la care s-au putut adaugă  etaje sau corpuri noi. Faptul că premierul anunță că sibienii vor avea finanțare pentru un nou spital este îmbucurător, întrucât o astfel de investiție are nevoie de toată susținerea Guvernului, nicio administrație publică din România neavând capacitatea financiară de realiza o unitate medicală care să acopere nevoile unui județ”.