România are o istorie apropiată de „sora latină sau cousine occidentale”, după cum afirma istoricul Georges Castellan, începând cu „puternicul suflul al Epocii Luminilor din Franța”, care a avut ca rezultat „Unirea Principatelor” – susținută de Napoleon III. Acest moment istoric,considerat ca fiind piatra de temelie a unei prietenii trainice, a fost promovat și întreținut ulterior de elitele cuturale românești din anii1830 -1843 (n.n. precum: Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza si Dumitru Brăteanu, Constantin A. Rossetti, Ion Brăteanu, Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu) dar și de elite din mediul cazon care au frecventat Școala militară speciale de la Saint-Cyrori ori Școala Imperială de Stat Major din Paris.

Pivotarea Europei

Din 2023, Franța a luat în serios statutul ei din NATO, focusându-se cu preponderență pe misiunea de apărare a teritoriului european. Susținând ideea constituirii unui „pilon european al NATO” Franța a întărit prezența sa militară în România, țara noastră găzduind deja principala desfășurare franceză pe flancul estic. Este vorba de 1.600 de soldați, care acționează ca națiune conducătoare, supraveghind celelalte contingente NATO staționate în zonă (n.n. încă din 2022). Armata franceză plănuiește să-și sporească temporar forțele în România până la 5.000 de soldațisau cu o brigadă. Astfel România devine noul avanpost al armatei franceze.

Ziua Internațională a Francofoniei

În acest cadru „fratern-latin” am include și marcarea ”Zilei Internațională a Francofoniei”, eveniment găzduit de „Cercul științificde limba franceză al Academiei Forțelor Terestre-Nicolae Bălcescu”, coordonat delector univ.dr. Daniela Duralia. Activitateaa fost onorată de prof. Léa Euvrard, reprezentantă a asociației franceze AGIRabcd și colaboratoare a Direcției de Cooperare pentru Securitate și Apărare din cadrul Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe. De asemenea, Maxime Elisabeth, student francez și reprezentant al Universității din Limoges, Franța, aflat în proiectul de mobilitate ”Erasmus+” – la academia sibiană, a completat particularitățile culturii francofone cu aspecte specifice regiunii din care provine. Studenții Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” au avut prilejul de a asista la dialogul dintre cei doi francezi.

Mai mult s-au angaja în dezbateri punctând diversitatea lingvistică în contextul actual al Francofoniei. Totodată au fost evidențiate o serie de argumente menite să stimuleze interesul și motivația studenților pentru învățarea limbii franceze. Evenimentul s-a încheiat cu o competiție în cadrul căreia cadetul Luca Sebastian, student în anul IV la IMDCM, a oferit cele mai multe răspunsuri corecte, fiind desemnat câștigător.