Curcuma este o plantă anuală, originară din sudul Asiei, unde a fost cultivată în scop medicinal. Sharco Polo (1280) descria această plantă ca fiind asemănătoare cu şofranul, având o culoare galben strălucitor. Era folosită în medicina ayurvedică deoarece ajuta digestia şi pentru a hrăni pielea. Pigmentul galben are proprietăţi antioxidante şi anticanceroase. Curcumina – substanţă importantă – şi-a dovedit eficacitatea în cancerul de ficat, sân, colon. Şi-a dovedit eficacitatea în artroză şi boala Alzheimer, dar şi în alte afecţiuni ale persoanelor în vârstă. Are proprietăţi depurative, antiparazitare, cicatrizante, antiinflamatorii, afrodisiace, înlătură gazele şi toxinele, previne îngrăşarea. Are acţiune în reumatism şi artrită, fluidifică sângele, înlătură anxietatea şi stresul, subţiază talia.
Curcuma nu are contraindicaţii şi este foarte bine tolerată de organism. Trebuie avut grijă, deoarece îngălbeneşte protezele dentare. Curcuma este un colorant alimentar sub codul E 100 şi se poate adăuga în orice preparat. Spre exemplu în orez, cereale, legume, salate, plăcintă, peşte, carne, muştar, maioneză.
Împotriva răcelilor se amestecă o linguriţă pudră curcuma şi un praf de piper pudră şi un pahar de lapte. Totul se amestecă, se administrează înainte de culcare; în caz de bronşită, reumatism şi dureri în gât. Se poate presăra pe răni deschise, având efect antiseptic şi purifiant. Împotriva aftelor se dizolvă o linguriţă de curcuma pudră într-un pahar de apă caldă. Vă spălaţi pe dinţi de trei ori pe zi, până când efectele dispar. Pentru tratamentul tenului, se amestecă două linguriţe de smântână cu o linguriţă pudră de curcuma, care se aplică 10 minute pe tenul curat în prealabil. Se spală apoi cu apă călduţă.