După aproximativ patru luni de amușinat fără mască și umblături slobode, necondiționate de certificatul verde, ne înghiontesc cohorte de zvonuri despre o revenire la anormalitate. Ei, dar zvonurile nu sunt aliniate și nu merg într-o singură direcție, ci umblă năuce, de capul lor, scăpate din capete care mai de care, unele seci, altele funcționale. Auzim, bunăoară, că din septembrie revenim la restricțiile pe care aproape le uitasem. Nu trece mult și vine cineva care încearcă să ne liniștească, asigurându-ne că noile tulpini nu vor mai genera măsuri draconice. Încetul cu încetul, se redeschid secțiile covid și centrele de testare. Ni se spune că tulpina care îmbolnăvește acum o mulțime de oameni e din cale afară de contagioasă, dar nu foarte agresivă, că trebuie tratată ca o simplă răceală, că o doare în șpiț de vaccin și de precedentele infectări. Carevasăzică, suntem ca în punctul zero când toată lumea era vulnerabilă, indiferent de statutul de vaccinat/nevaccinat care a stârnit atâta dihonie. Și totuși, mai apare câte unul care ne spune printre dinți că a fost scoasă la încălzire doza a patra de vaccin.  Recurgând la o logică elementară, te întrebi care e rostul acestei noi doze, din moment ce se infectează într-o veselie și cei vaccinați cu schema completă, inclusiv booster-ul. Poate mai trebuie vândute niște doze. Cine știe? Nu că n-ar fi târguit Românica suficiente doze de vaccin, cât să îi ajungă pentru zece pandemii. Ce să mai înțelegi din tot acest ghiveci de vești, unele cu miros de alterare, altele cu damf înțepător de recentă producție. Probabil că numărul celor infectați e mult mai mare decât cel raportat zilnic, pentru că se fac mai puține teste, iar oamenii pun simptomele pe seama unei răceli obișnuite. În plus, n-ar trebui mizat pe buna credință a tuturor: un test pozitiv făcut acasă nu e urmat întotdeauna de o raportare la DSP sau de o autoizolare. Nu ai de unde să știi dacă cel care stă la coadă în spatele tău nu e infectat, dar nici să reintrăm într-o fobie nu e tocmai lucru curat. E posibil ca, înmuguritei crize economice să i se suprapună iar o criză sanitară ce o va amplifica pe prima. Vorba aia: ”La omul sărac nici boii nu trag”. Și-i cade și pâinea în…înțelegeți dumneavoastră. Una peste alta, se pare că drumul către psihoză e pavat, ca să nu spunem de-a dreptul asfaltat. Am trăit timp de patru luni iluzia revenirii lo normalitate, iar acum ne pregătim să revenim în chingi, dacă nu sanitare, sigur economice. Vorba lui Fred Nuss, care, altfel, e un optimist: ”Rareori urmează ceva mai bun”.