…Că aşa ne-a învăţat la şcoală, pe vremea AIA. Că virgulă Cuza Vodă era un fel de tovarăş principe socialist, care a fost ales în delir de către toată populaţia celor două principate într-un fel de adunări-mitinguri prin pieţele centrale, cum era în poza aia cu proclamarea Republicii Populare. Că îi ura pe boieri din toţi ficaţii săi şi ţinea exclusiv cu ţăranii, mai ales cu sărmanul Moş Ion Roată cel pălmuit de boierul-moşier cel evident rău şi exploatator al omului de către om. Mai ştiam că Vodă era un fel de ANPC al vremii, că umbla prin târguri şi verifica marfa şi unităţile de măsură ca, de exemplu ocaua, care nici în ziua de azi nu ştiu cât măsura (aia mică versus aia mare) şi nici nu am chef să caut. Am mai aflat alte chestii pe care le-am uitat, dar cea mai importantă este că a fost detronat de către clasele exploatatoare, adică de boieri şi de burghezo-moşieri, pentru că el era din popor şi ţinea cu poporul, aşa că  au venit ăia într-o noapte, i-au făcut o ofertă de nerefuzat cu pistolul şi astfel sărmanul domnitor şi-a părăsit ţara şi a plecat în exil. În drum spre exil a poposit la o casă din Sibiu, la nişte oameni buni, deasupra Franzelăriei (care nu mai e) şi a Agenţiei Teatrale (care mai e), drept pentru care, pe clădire, s-a pus o placă memorială.

Istoria a mai evoluat ca informaţii oficiale şi publice faţă de legendele comunistoide care ni se serveau pe vremea AIA, aşa că am aflat alte detalii interesante, unele frumoase, altele urâte atât despre aranjamentul forţat al Unirii, cât şi despre rolul boierilor în Unire sau detalii picante despre abdicarea principelui Cuza.

Nu acelaşi lucru putem spune despre placa memorială de pe casa (fost hotel) de pe Bălcescu 17, monument istoric de categorie B (interes local).

O dată, Cuza a "poposit" aici pentru că aici era, pe atunci, un hotel. Se numea "Hungarische Krone" – "Coroana Ungariei". Aici a mai stat, cu şase ani înainte, şi scriitorul Alexandru Odobescu, dar despre asta nu scrie nicio placă. Bun, deci la 5 martie 1866 ex-principele Alexandru Ioan I, acum doar Alexandru Ioan Cuza nu a poposit, cât a fost cazat probabil o noapte la "Coroana Ungariei". Evident că în naţional-comunismul ceauşist şi cel anterior lui, era cam nasol să recunoşti că aici era un hotel numit "Coroana UNGARIEI" aşa că a rămas doar ideea cu popositul. Aşa că s-a pus o placă în amintirea evenimentului. Care zice aşa:

"AICI A POPOSIT. LA 5 MARTIE 1866.

PRIMUL DOMNITOR AL ROMÂNIEI

ALEXANDRU IOAN CUZA

1820 – 1873

ÎN DRUM SPRE EXIL. DUPĂ DETRONAREA SA

DE CĂTRE REACŢIUNEA BURGHEZO-MOŞIEREASCĂ"

Aha. Când citeai asta în 1973 sau în 1985 nu ţi se părea nimic suspect, că era pe linie. Acum este şi suspect şi pe lângă linie.

Despre denumirea de "România" în vremea lui Cuza, încă nu s-a ajuns la un numitor comun, deoarece ţara se numea "Principatele Unite (Române)" iar denumirea de "România" era folosită alternativ, în documentele emise de principe. Denumirea oficială de România a fost legiferată prin Constituţia de la 1866, DUPĂ plecarea lui Cuza şi sosirea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ca principe. Carol I a fost PRINCIPE al României (denumirea de "România" apărând în constituţia de la 1866), ulterior rege, întronat la 10 mai 1881.

Deci, oficial şi legal, primul principe al ROMÂNIEI ar fi Carol I. Pentru că Al. I. Cuza a fost principe al Principatelor Unite Române. Dar nu puteai să susţii sau să discuţi asta în regimul tovarăşilor, care aveau  ceva probleme cu regii burghezo moşiereşti şi reacţionari.

La fel, expresia "reacţiunea burghezo-moşierească" o fi sunat revoltător-mobilizator atunci, când tovarăşii de la cultură au comandat-amplasat placa aceea cu popositul pe clădire, dar acum sună comic, mai ales că "reacţionarii" sunt acum în Parlament şi la guvernare şi, după cum spune preşedintele, te poţi baza pe ei, sunt de încredere, sunt "good guys", plus că se supun la orice ordin venit din afară.

Comic este că placa asta care ar merita să existe acolo doar pentru valoarea ei istorică incontestabilă (pentru că are o valoare istorică, e o mostră clasică de propagandă comunistă) este de decenii, în văzul tuturor şi nimeni nu s-a prins. Pe aici trec festivaluri naţionale şi internaţionale, se depun coroane la Consiliul Dirigent de la fosta Agenţie de Voiaj CFR (şi ea, fost comandament de corp de armată, dar asta iar era ceva reacţionar burghezo-moşieresc şi nu se prea pomeneşte public), se ieşea cu protestul, a fost un summit european. Dar reacţiunea burghezo-moşierească, cea care l-a trimis pe Cuza-Vodă în exil, a rămas pe acelaşi perete.

Apropo, aici se pot ţine manifestări pe 24 ianuarie. Sau pe 14 februarie, sau pe 18 iulie. Sau pe 26 august, sau pe 10 septembrie. Când or avea chef "autorităţile" să serbeze Unirea, ca să nu fie cumva exact la data aia din calendar, că atunci e liber şi nu se face, mă-nţelegi…