Articol
În democraţia noastră originală, inventată de Iliescu şi gaşca lui de comunişti vopsiţi, în fiecare zi şi noapte, politicienii ne promit râuri de lapte şi miere, iar în campania de alegeri ne şi dau pixuri, brichete, şepci, umbrele, ţuici, fasole, mititei, ecusoane, bere şi, desigur, slogane înălţătoare… Las' să zică, fiindcă nu-i doare gura, având antrenament. La începutul anilor 90 am muşcat şi eu momeala, fiindcă printre politicieni am zărit şi nişte oameni serioşi, dar m-am lecuit rapid, însuşindu-mi maxima înţeleptului Esop: "Nu privi la cum arăt, ci la cum gândesc, nu întotdeauna cel urât e şi prost. * Într-un interviu, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti (nu-i dau numele pentru că, oricum, nu-l ţineţi minte) declara cu toată seriozitatea: "Voi aţi putea să hrăniţi 80 de milioane de oameni, dar importaţi două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox. Este o nebunie", din păcate, are dreptate, iar vina nu o putem da doar pe directivele Uniunii Europene. * Visul tuturor sărăntocilor americani şi nu numai este să ajungă în Florida, la Miami, la Las Vegas, să risipească bani, să stea cu burţile la soare, să sugă cu paiul nişte licori colorate şi să caşte ochii după ţâţele şi bucile nevestelor altora, prea ocupaţi cu afaceri ca să-şi piardă timpul în compania soţiilor. L-am întrebat pe un amic venit în concediu dacă-i atât de roz viaţa în America. "Pe dracu, e la fel de anostă ca şi aici sau altundeva. Sunt puţini cei care huzuresc, cei mai mulţi trăgând ca boii în jug să-şi plătească ratele, casele, şcolarizarea copiilor, tot felul de asigurări, încât când au nişte zile libere, preferă să se odihnească. Parcă n-ai şti sloganul american de când lumea – work and money. Pentru 5 dolari îţi dă în cap în plină zi". Şi, totuşi, unora le place şi nu s-ar întoarce în ţară. "Da, dar în ultima vreme, Canada a devenit mai accesibilă şi mai prietenoasă cu imigranţii". O fi, dar pe mine nu mă tentează. *Jeff McMahan este profesor la Universitatea Cambridge sau Oxford (eu le cam încurc din moment ce n-am avut acces la ele) şi specialist în "etica războiului", o disciplină de care recunosc că n-aveam ştiinţă. Universitarul ne explică: "Nu cred că războiul este în vreun fel diferit faţă de oricare altă sferă a vieţii. Sunt oameni care interacţionează cu alţii şi o justificre morală există întotdeauna, necesară pentru vătămarea sau uciderea altei persoane. "Eu, unul, nu cred în această teorie. Orice război mi se pare imoral şi rămân la convingerea că orice diferend se poate aplana pe cale paşnică în afara loviturilor de stas, care presupun violenţă. *C. Noica scria în 1943: "Noi nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei." Parcă-i după cum dorim noi. Din câtă istorie am învăţat, mereu am fost ce ne-au dictat alţii şi se pare că tot asta se urmăreşte. Credeţi că autostrăzile de care se faxe atâta caz sunt pentru noi? Primul lucru pe care l-au făcut englezii, francezii, italienii, spaniolii, portughezii în ţările colonizate a fost să construiască şosele şi căi ferate înspre şi dinspre sursele de exploatat, nu pentru teleguţele trase de măgari ale băştinaşilor.