Îmi plac mult moraliştii francezi din secolele trecute, între care se numără şi Jean de la Bruyere (1645-1696). N-au avut o viaţă lungă, dar au reuşit să lase în urmă opere care au rezistat în timp. Iar cugetările sunt savuroase: "Gloria sau meritul unor oameni stă în a scrie bine, al altora, în a nu scrie deloc; Toată neno­rocirea noastră vine din neputinţa de a fi singuri; Nu există decât două mijloace de a te ridica: ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalţi; Când vrei să uiţi pe cineva, înseamnă că te gândeşti la el; Dărnicia nu înseamnă a da mult, ci a da la timp; O femeie urâtă nu poate inspira decât o iubire nebună". (Cu asta nu-s de acord, fiindcă nu există femei urâte!) * În revista România literară, Anca Sîrghie publică un "interviu dialog cu regretatul scriitor Mircea Tomuş, realizat la Căminul de vârstnici "Maria Theresa" de la Şura Mică, 19 septembrie 2020". * Unii ecologişti plâng, alţii îl înjură pe Jair Bolsonaro, preşedintele Brazi­liei, pentru că acceptă distrugerea pădurii amazoniene. Cică, de când este el în funcţie, din 2019, în fiecare an sunt defrişaţi 10.000 kmp de pădure. Bine că are de unde, mai rău e la noi, unde se taie şi se fură lemn într-o veselie, iar pe politicieni îi preocupă mai mult soarta ucrainenilor.* Nu cred o iotă din ce spun sta­tisticienii, dar vă ofer câteva cifre: din cauza poluării aerului, un om din şase moare, în medie, speranţa de via­ţă se diminuează cu trei ani, în Franţa este a doua cauză de mortalitate care ar putea fi evitată.* Altă "gogoaşă": cei în vârstă de sub 75 de ani, care mănâncă peş­te de 2-3 ori pe săptămână sunt mai puţin predispuşi la atac cerebral, dar nu şi cei care au peste 75 de ani! S-o spuneţi lui mutu… * Vă mai amintiţi de Ecaterina Szabo (Kati) frumoasa şi talentata noastră gimnastă, spor­tiva nr. 1 a României în 1987, multiplă campioană euro­peană, mondială, olimpică, la individual şi cu echipa, al cărei căpitan a fost. Recent, am văzut-o la TVR Cluj, la un interviu pentru emisiunea în limbă maghiară. La 54 de ani e tot frumoasă, durdulie, comunicativă. A vorbit cu nostalgie despre cei 16 ani ca gimnastă de perfor­manţă, despre prietenia dintre fetele din lot, la Oneşti şi la Deva şi cu regret că, în România de azi, nu se mai face performanţă. De 30 de ani s-a stabilit în Franţa unde a activat ca antrenoare: "Am ales Franţa pentru că e mai aproape de România decât alte ţări unde am fost solicitată şi mi-a fost mai uşor să învăţ limba, fi­ind înrudită cu româna. Copiii mei vorbesc trei limbi: maghiara, româna şi franceza". Am privit-o şi ascultat-o cu plăcere.* Incendiul care a distrus mare parte din Catedrala Notre-Dame din Paris a fost adevărată tragedie pentru francezi. În 15 martie a.c., a fost prezentat pe ecrane un documentar care reconstituie, cu personaje reale, evenimentele din 2019. (N-a intrat nimeni în puşcărie, ca la noi, unde, totdeauna, se caută ţapi ispăşitori.) * Un titlu de editorial din revista Paris Match: "Putin îşi arată muşchii, dar Franţa rămâne în afara ringului". Gazetari, nu pămpălăi! * Într-un clasament al simpatiilor francezilor pentru soţiile preşedinţilor ţării, pe primele trei locuri se situează Bernadette Chirac, Carla Bruni-Sarkozy şi Yvonne de Gaulle. Abia pe locul 5 se află Brigitte Macron. Nu-i rău cum mă aşteptam.