* Este doar una din legile lui Murphy care se potriveşte actualei situaţii din România, pe care, spre exemplu, eu o văd exact invers decât lohannis şi acoliţii lui, eu fiind mai mic şi mai aproape de oameni decât ei. * Dacă vreţi, vă mai dau câteva cugetări care ni se potrivesc mănuşă, din aceeaşi carte cu Murphy: "Cantitatea totală de rău rămâne constantă în orice sistem; După ce lucrurile au mers din ce în ce mai rău, ciclul se va repeta; Nu există o limită pentru cât de rău pot merge lucrurile; Când torni beton, va ploua; Pe pământ sunt două lucruri omniprezente: hidrogenul şi proştii"." * Nu înţeleg de ce i se face atâta reclamă "operei" Monicăi Lovinescu "0 istorie a literaturii române pe unde scurte” şi "Etica neuitării”, când toţi literaţii şi neliteraţii ascultători ai Europei libere ştiu că ea şi soţul ei, Virgil Ierunca-Untaru, împărţeau scriitorii din ţară în două cete: una care mima disidenţa şi alta care mima aderenţa la sistem. Când faci o astfel de critică, nu ai cum să fii obiectiv. Cât de duşmănos ai fi, nu poţi să-i ignori pe Sadoveanu, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Mihai Ralea, Nichita Stănescu, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu şi alţii. Când faci critică literară pe criterii ideologice este imposibil să nu o dai în bară. * Un album interesant publică Călin Hentea "România. Album de istorie postdecembristă 1990-2020" (Editura Mega, Cluj-Napoca, 215 pagini), cu multe poze (cum le place unora!). Poate că aşa vor rămâne peste ani unii politicieni deja uitaţi, prin nişte fotografii de album. * Câteva nume din cartea de telefon a oraşului Chişinău: Arabadji, Bivol, Boboc, Bostan, Brânză, Căldare, Căpăţână, Ciorbă, Cârlan, Cotorobai, Cucoş, Găină, Gâscă, Mălai, Mămăligă, Mereacre, Plăcintă, Popuşoi, Prepeliţă, Raţă, Sulă, Tcaci… Nu sunt greu de memorat .* Fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, îşi intitulează un eseu cu o interogaţie: "Se poate trăi şi sub dictatură?" Multă risipă de vorbe: "(…) ldeea că există Justiţie sub dictatură este doar o himeră. Justiţia este o putere egală cu puterea legislativă şi puterea executivă, pentru a cenzura abuzurile acestora şi pentru a fi cenzurată la rândul ei de acestea, când devine ea însăşi abuzivă. Sub dictatură, Justiţia urmează fidel regimul politic, adică voinţa dictatorului. În democraţia constituţională, Justiţia nu este sub regimul politic ci este o garanţie a valorilor acestuia (…) "S-o spui lui mutu, meştere! Statul, democraţia, legea, Constituţia sunt cuvinte de dicţionar. Oamenii se află în spatele tuturor acestor noţiuni şi ei le manevrează. Iar concluzia n-ai tras-o: da, se poate trăi şi sub dictatură, dovadă fiind chiar noi doi! * Danton, unul din liderii Revoluţiei Franceze de la 1789, avea o vorbă: "Democraţia e o fată bună, dar, ca să nu te înşele, trebuie să faci zilnic dragoste cu ea." Ştia el ce ştia, dar asta nu l-a scăpat de ghilotină. La noi, aşa-zişii lideri ai aşa-zisei revoluţii din 1989 au avut o soartă mai bună, unii trăind până i-a uitat Dumnezeu. * În revista Paris Match am văzut un fotoreportaj din Camerun: elevii recalcitranţi, ca să nu fugă de la şcoală, sunt încătuşaţi la picioare, doi câte doi, ca la puşcărie. N-am citit că părinţii acelora s-au supărat şi i-au luat la bătaie pe dascăli…