Johannes Kepler (1571-1630) a fost de toate: naturalist astrolog, teolog, matematician, muzicolog, filozof, fizician, scriitor etc. Şi, bineînţeles, german, ade­vărată personalitate enciclo­pedică a vremii, considerat precursor al calculului integral. În afară de panseul din titlu, vă mai redau câteva expresii memorabile ale înţeleptului, a cărui mamă a fost acuzată de vrăjitorie de nişte minţi obtuze: "Prefer cele mai aprigi critici ale unui om inteligent decât aprobarea ne­chib­zuită a maselor; Ştiinţa este procesul contemplării gândurilor lui Dumnezeu; Natura foloseşte cât de puţin poate din orice; De îndată ce cineva va demonstra arta zborului, nu vom duce lipsă de doritori care să ajungă pe Lună şi pe Jupiter". S-a dovedit că a avut dreptate. n În publicaţia germană Der Spiegel am găsit o statistică la care nu mă aşteptam: în Al Doilea Război Mondial Polonia a avut 6 milioane de morţi, situându-se procentual pe primul loc într-un clasament general al victimelor – 17,2 la sută din totalul populaţiei; pe locul 2 sunt sovieticii, cu 25 milioane de morţi, 14,2 la sută din totalul populaţiei; pe locul 3 sunt iugoslavii – 1,7 milioane de morţi, 11 la sută din populaţie; germanii, cu 7 milioane de victime, ocupă locul 4 – 8,8 la sută din populaţie. România, cu 378 000 de morţi, 1,9 la sută din populaţie, se situează pe locul 11. Cei mai "câştigaţi” au fost bulgarii cu "doar" 20 000 de morţi şi norvegienii, care n-au pierdut decât 10 000 de oameni. În final, te întrebi: la ce a fost nevoie de acest carnagiu, când tot nu-i pace în lume şi în Europa? n Cri­ticul literar Gheorghe Grigurcu, analizând volumul de versuri "Opera poetică" al sibianului Dumitru Chioaru, încheie scurt şi cuprinzător: "Dumitru Chioaru este unul dintre exponenţii de seamă ai atât de fertilei generaţii optzeciste". Pentru cei neiniţiaţi, zisa "generaţie optzecistă" i-ar include pe Traian T. Coşovei, loan Stratan, Mircea Cărtărescu, Nichita Danilov, Alexandru Muşina, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Sorin Preda, Matei Vişniec, Bogdan Ghiu, Florin laru etc. nÎntr-un eseu publicat în revista România literară (pe care o conduce), Nicolae Mano­lescu scrie despre "catastrofa economică, socială, morală, politică şi culturală pe care regi­murile comuniste au provocat-o peste tot în lume unde s-au impus." Să zicem că aş fi de acord cu el, dar aş vrea să-mi spună cu ce-i mai bună demo­craţia capitalistă de la noi, din ultimii 30 de ani,  altfel afirmaţia lui nu are acoperire faptică. n În ultima vreme a crescut numărul euroscepticilor din fostele ţări socialiste. Între cei mai vehemenţi se află scriitorul polonez Andrzej Stasiuk, care este de părere că "în afară de libertatea de a cir­cula şi de a consuma, nimic nu e mai bine. Cu intrarea noastră în Uniunea Europeană am devenit un fel de caricatură a occiden­talilor". Aşa cred şi mulţi români, doar că nu au curajul să o spună, deşi, cel puţin teoretic, libertatea de opinie este legiferată. n Nu ştiu dacă sunt mulţi cei care au aflat că marele scriitor Mihail Sadoveanu a fost şi pasionat şahist. El este autorul unui "decalog al chibiţului" în versuri: "Chibiţul să tacă/Zgomot să nu facă/Liniştit să steie/Sfaturi să nu deie/Orice plan să lese/Să nu mişte piese/Să nu facă glume/Să nu ne afume/Să nu facă semn/Să fie de lemn". Toţi oamenii cultivaţi au simţul umorului.