Marți, 26 martie, am dorit să particip atât la consultarea cu echipa de proiect (între orele: 12,00-14,00) la Centrul de Informații Turistice (C.I.T.) cât și la dezbaterea publică organizată la Stadionul Municipal, într-un spațiu generos, foarte permisiv pentru organizarea unei game mari de manifestări. La C.I.T. Sibiu toți cei ce doresc clarificări sau să consulte echipa de proiect, trebuie să se înarmeze cu răbdare, deoarece se poate sta la coadă. Mulți sibieni – proprietari sau administratori de terenuri – au înțeles că toate problemele trecutului se pot soluționa în această etapă (a consultării publice), membrii echipei de proiect fiind amabili, ajutând pe toți cei interesați să-și identifice parcela de teren și explicându-le ce este prevăzut a se putea face prin acest PUG preliminar. Marți a fost o zi specială, cetățenii putându-se adresa atât direct echipei cât și în plen, în cadrul dezbaterii publice a problemelor ridicate de cetățeni.

Ca și la precedenta dezbatere publică, aproape trei ore de dezbateri a durat consultarea publică cu cetățenii privind Planul Urbanistic General al municipiului Sibiu. Echipa primăriei Sibiu, formată din primarul Astrid Fodor, secretarul general Dorin Nistor, directorul Liliana Ordean, completată cu arh.Gheorghe Pătrașcu – consilier al primarului pe probleme de urbanism -, a urmărit evoluția dezbaterii, toate intervențiile cetățenilor prezenți fiind audiate și – în limita posibilităților – oferindu-se o soluție legală. Echipa tehnică de monitorizare, comunicare și sprijin pentru desfășurarea în bune condițiuni a întregii manifestări a înregistrat audio întreaga dezbatere pentru a fi consemnată fiecare luare de cuvânt. Deschiderea dezbaterii a reprezentat o formalitate, primarul Astrid Fodor cedând cuvântul reprezentanților asocierii care a câștigat concursul de soluții „Sibiul meu, Sibiul nostru”- echipa Alexandru și Ioana Cristian, respectiv prof. univ. dr. arh. Florin Machedon – nemaiavând nevoie de prezentări, pentru publicul prezent.

S-au făcut peste 90 de înscrieri pe platforma de participare, o parte neprezentându-se din varii motive. Prezentarea a fost mai condensată și mai explicită, fiind amintit istoricul și evoluția proiectului PUG, respectiv a evoluției orașului, dar și elemente din viziunea PUG-ului preliminar. Dezbaterile efective s-au concentrat pe câteva teme: necesitatea și oportunitatea introducerii unor zone în intravilan (fiind prezentate cazuri de parcele private/publice), expropierii unor terenuri (pentru acces la terenuri, extinderi de drumuri, spații verzi, etc), modului prin care anumite funcțiuni din PUG 2011 au împiedicat proprietarii să utilizeze terenurile, fiind prejudiciați și împiedicați să se dezvolte, etc. Un grup de circa zece cetățeni prezenți în sală, au militat – prin doi reprezentanți – pentru a include un teren (ce figurează în prezent în extravilan, în zona „la Turn”, în sudul vechiul Turnișor, cu acces din Calea Poplăcii) în intravilan, prezentând documentat avantajele dezvoltării unei zone de locuințe, în zona viitoarei Centuri-Sud a municipiului Sibiu.

Cazul unui teren din intravilan cu locuințe (lângă Școala de Câini) – descris ca fiind fără acces la transport public, datorită străzilor neasfaltate (fără legături directe la DJ 106C) -, a captat atenția întregii audiențe. Un dezvoltator imobiliar a propus extinderea acestui teren, cu o parcelă alăturată, desi pe primul lot nu există – după 14 ani – nicio dezvoltare (grădiniță, punct sanitar, magazine, etc), chiar dacă toate au fost prevăzute inițial. Situația acestei extinderi a intravilanului, va face obiectul unei analize speciale, primarul Astrid Fodor asigurând asistența că problema extinderii acestei zone va fi atent studiată și reglementată, în spiritul legislației în vigoare. În acest context, primarul a prezentat faptul că o inventariere a utilităților a demonstrat că situația „este mai mult decât tragică”!

Majoritatea celor care au luat cuvântul au apreciat posibilitatea expunerii în public a unor probleme întâmpinate cu vechiul PUG 2011, fiind expuse diverse situații particulare pe care cetățenii simpli nu și le-ar putea imagina; astfel, în vechiul PUG 2011, proprietari legali de terenuri nu puteau construi pe verticală – cazul deținătorului a două terenuri pe str. Cristian fiind elocvent -, elaboratorii actualizării PUG răspunzându-i că prin actualizarea planului urbanistic general are posibilitatea elaborării unui plan urbanistic zonal în vederea construirii clădirii pe care o dorește, cu respectarea unor restricții specifice parcelarului protejat. Au fost sesizate situații prin care multe suprafețe sunt afectate de propunerile de extinderi de drumuri – prevăzute prin planul de mobilitate -, dar și de diverse rețele electrice, de curent sau de gaz, limitându-se funcționalitățile parcelelor.

De altfel, problema mobilității a fost invocată și în dezbaterea legată de spațiul vechii întreprinderi Independența, existând încă un litigiu pe rol cu S.C. Casa Albă Independența S.A. pentru cca 4000 mp teren aparținând str. Ocnei; poziția doamnei primar a fost tranșantă, strada Ocnei trebuind să fie redeschisă în totalitate ca drum public, care a aparținut municipalității. Sesizarea s-a făcut incriminând PUG-ul aflat în actualizare, care prevede doar alei pietonale și pentru bicicliști și nu deschiderea integrală a străzii ce făcea legătura între actuala stradă a Ocnei și strada Cibinului, în dreptul podului de piatră de peste râul Cibin. Puțini sibieni cunosc faptul că 32 de clădiri din vechile „hale Rieger” au fost declarate monument istoric, în vederea constituirii unui „Muzeu al Industriilor”. Prin decizie judecătorească, proprietarii halelor au reușit să declaseze 20 de hale, societatea comercială fiind de acord cu vânzarea terenului, neaceptând să-l cedeze municipalității pentru redeschiderea circulației rutiere. Intervenția d-nei primar a clarificat situația, precizând că speră într-o soluție amiabilă cu societatea proprietară a terenului și clădirilor, în vederea revenirii străzii la mun. Sibiu și redeschiderii circulației rutiere pentru decongestionarea traficului în întreaga zonă.

S-a discutat despre regimul maxim de înălțime a viitoarelor imobile construite (P+8?), despre diferiți indicatori urbanistici, ce ar merita prezentați public, comparativ cu cei ai orașelor similare ca populație, din țară și din Europa.

Deși definite ca fiind o consultare cu cetățenii și ONG-urile, remarc faptul că niciun intervenient nu a afirmat că reprezintă o organizație neguvernamentală (în fapt, nimeni nu a cerut să prezinte mandatul organizației!), puținele persoane care au prezentat opinii generale susținând poziții personale ferme, deja prezentate și anterior, atrăgând atenția asupra riscurilor dezvoltării imobiliare fără limite, distrugerilor de spații verzi existente, a construirii în cartierele de case individuale (ex. zona Vasile Milea), exprimând o temere legitimă de intervenții nelegitime și deteriorare progresivă a condițiilor locuirii, în diverse zone din Sibiu. De altfel, cei care au ridicat problemele dezvoltării necontrolate – prin introducerea a noi suprafețe în intravilan și deteriorarea peisajului natural și cultural existent – au reprezentat ponderea populației care a răspuns deja la chestionarul deja valorificat și care a stat la baza actualizării PUG 2011. Chiar elaboratorii actualizării PUG, au susținut public, consemnându-se în materialele și dezbaterile publice rezultatele chestionării a peste 3.300 de persoane, aproape 80% declarând că sunt mulțumiți de zona și cartierul în care locuiesc, interpretarea fiind că toate aceste persoane au un atașament prodund față de zona respectivă.

La finalul dezbaterii, cei care au rămas în sală au avut posibilitatea să discute liber atât cu reprezentanții echipei de elaborare a proiectului noului PUG, cât și cu conducerea primăriei mun. Sibiu, primarul Astrid Fodor răspunzând atentă și amabilă întrebărilor și nelămuririlor. Profitând de ocazie, l-am abordat direct pe dl arhitect Gheorghe Pătrașcu, rugându-l să acorde cotidianului Tribuna un interviu, domnia sa fiind cea mai avizată persoană – ce cunoaște și iubește Sibiul – care poate să clarifice multe aspecte privind oportunitatea construirii și dezvoltării orașului nostru. Domnia sa a ocupat poziții cheie guvernamentale, în domeniul urbanismului și protecției patrimoniului, fiind fost director general al Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (ministerul care acum este cunoscut ca al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – MDLPA); iar într-una din multele funcții ocupate în lunga carieră a fost arhitect șef al Bucureștiului (2008-2016), dezvoltarea capitalei și a zonei metropolitane familiarizându-l atât cu lobby-ul dezvoltatorilor imobiliari cât și cu interesele diversele comunități de afaceri, respectiv cu problemele cetățenilor, simpli locuitori ai orașelor. În prezent, este consilier personal al primarului Astrid Fodor (din 2018) și deși pensionar – profund afectat de stingerea recentă din viață a soției -, a dorit să se implice activ în dezbaterea publică PUG Sibiu. Cu multă amabilitate a acceptat, cu speranța ca demersurile noastre să fie în beneficiul participării active a sibienilor în acest proces al actualizării celui mai important document programatic de dezvoltare urbanistică a orașului de pe Cibin.

Demn de consemnat faptul că în sală au fost prezenți consilieri locali și județeni, interesați de problemele cetățenilor din Sibiu (și împrejurimi), tipul de probleme expuse public fiind extrem de variat pentru orice gospodar de localitate; se știe că implicarea în soluționarea efectivă a problemelor necesită cunoștințe în domenii variate și o lungă experiență în activitatea de conducere administrativă. Nu am zărit în sală reprezentanți ai societății civile din educație, sănătate, cultură, economie sau chiar ai instituțiilor publice interesate de calitatea vieții cotidiene; se știe că multe din condițiile locuirii sunt influențate de o mulțime de factori, inclusiv de amplasarea utilităților, respectiv de localizarea serviciilor publice esențiale! M-am întrebat retoric dacă și de ce asociațiile pensionarilor, profesorilor, elevilor, de chiriași și proprietari, sindicatele salariaților din învățământ și sănătate, ale taximetriștilor și transportului alternativ, ai organizațiilor culturale și cultelor etc, nu sunt interesate în definirea celor mai importante 5 probleme ale municipiului Sibiu, fiind o adevărată problemă să alegi între: 1.Insuficiența locurilor de parcare; 2.Numărul mare de mașini în oraș/ aglomerația în zona în care au sediul sau în care au domiciliu; 3.Insuficiența spațiilor verzi în oraș; 4.Insuficiența zonelor de agrement și sport; 5.Infrastructura rutieră nemodernizată (calitatea ei?); 6.Costul ridicat al vieții (utilități, alimente ș.a.m.d.); 7.Calitatea slabă a serviciilor sanitare din oraș și calitatea slabă a dotărilor pentru sănătate; 8. Insuficiența dotărilor pentru educație (creșă, grădiniță, școală) în zona locuirii și calitatea slabă a dotărilor din infrastructura educațională; 9.Infrastructura de transport public urban și spre localitățile învecinate; 10.Insuficiența pistelor pentru biciclete și discontinuitatea acestora în municipiul Sibiu și împrejurimi; 11.Degradarea fondului construit și în special a clădirilor istorice; 12.Calitatea slabă a transportului public din oraș; 13.Poluarea aerului; 14.Existența anumitor zone greu accesibile; 15.Îmbătrânirea populației; 16.Insuficiența locurilor de muncă; 17.Sărăcia; 18. Insuficiența activităților culturale din oraș; 19.Nesiguranța locuirii în anumite zone din oraș; 20.Altele (?). Aceste întrebări (altfel structurate) se regăsesc în chestionarul ce poate fi completat online – pe site: pug2021.sibiu.ro sau fizic, vizitând expoziția deschisă la Centrul de Informații Turistice de la parterul Primăriei Municipiului Sibiu și consultând echipa de proiect, în fiecare zi de marți (între 12,00-14,00) și joi (între 17,00 – 19,00).

Opinia fiecărui sibian contează, toți locuitorii Sibiului putând să-și aducă contribuția până în 17 aprilie 2024, când este finalul acestei etape din actualizarea PUG 2011. Vă sfătuim să nu neglijați șansa pe care o aveți, fiecare sibian completând – odată în viață (sau de fiecare dată când a dorit să modernizeze/ repare imobilul) – un certificat de urbanism, confruntându-se cu diverse probleme în procesul de construire (obținerea de autorizații și avize, identificarea unui arhitect competent și responsabil, alegerea unei firme de construcții, accesul cu materialele de construcție la locul șantierului și buna etapizare a lucrărilor, fără a deranja vecinii și a restricționa circulația pietonală și rutieră, etc.

O întrebare directă, considerăm că lipsește în chestionar: „dacă ați fi primarul Sibiului cum ați dori să se dezvolte orașul în viitor?”. În sprijinul tuturor sibienilor, cotidianul Tribuna a înregistrat la registratura Primăriei Municipiului Sibiu o listă de chestiuni privind completarea chestionarului, atât pentru clarificarea evaluării situației actuale cât și pentru modul de fundamentare a necesității și oportunității amplasării unor obiective de interes public (pentru asigurarea unor servicii publice educaționale și culturale, în domeniul sănătății și ocrotirii sociale) în diverse zone ale municipiului. În spiritul legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public și în condițiile în care nu s-a anunțat viitoarea consultare publică de dezbatere a PUG Sibiu, suntem ferm convinși că acestea vor continua, în beneficiul tuturor locuitorilor! Urmăriți cotidianul Tribuna, pentru a cunoaște evoluția problemelor ridicate în actualizarea PUG Sibiu.

Marius HALMAGHI