Cât de românesc şi original e folclorul patriotic şi cât de mult NU contează asta

Acasa >

Articol

Şi mai ales, l-am înjurat pe/ne-am încântat de Grigore Leşe care a spus şi el o chestie, întocmai şi la timp, că melodia hit ardelenesc-patriotică "Aşa-i românul" nu e românească, ci ungurească. A spus-o acum nu din motive de conspiraţii antiromâneşti ale Vaticanului şi bubulilor şi ca să întineze puritatea Zilei Naţionale, ci pentru că dacă o spuena astă vară, nu se rupea specific în 14.  

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Şi spre deosebire de alte dăţi cânt totul se termina doar cu o sesiune de înjurături pro-contra, apoi fiecare îşi vedea de montat instalaţia de pom pe balcon şi la ferestre, acum conflictul s-a escaladat până la niveluri aproape academice de a trecut mai bine de o săptămână şi e încă viu. 
Bineînţeles că acum avem (iar) două tabere. Cea a super-românilor, pentru care remarca lui Leşe e sinonim cu crima de lez-Neam, lez-Ţară, lez-Strămoşi şi Voievozi, ca să nu mai pomenim de lez-Ardeal. Şi cea a ălora cool, "europenii", intelectualii subţiri "dă dreapta" sau cu fiţe de Mităl-Oeropa, la care sa adaugă mai ales separatiştii tradiţionali clasici şi moderni, pentru care la ei tot ce e românesc pute, chiar dacă şi printre ei sunt mulţi români. Şi a început bătălia. La momentul la care scriu, ea e încă în toi. Ceea ce e bine, mai ajută la creier, chiar dacă totul a devenit varză, că nu mai e clar şi nimeni nu mai ştie despre ce cântec e exact vorba. Nici nu mai contează, important e să ne dăm în gură la modul civilizat popular tradiţional patriotic festiv c-aşa-i românul când se şucăreşte.  

Folclorul nu a râmas ţeapăn de-a lungul timpului şi se inspiră şi de la alţii.

Spunea el Grigore Leşe, că melodia lui "Aşa-i Românul" e de inspiraţie maghiară. Că nuştiuce cvintă o trădează şi că regula e că tot ce e la cvintă e maghiar, deci implicit unul dintre cântecele super-româneşti din Ardeal, are – sacrilegiu! – chestii de la dujmanul de veacuri care vine cu sabia-n mână. Şi mai spune Leşe că "Noi suntem români" e un marş.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Dar Leşe nu a spus clar însă CARE cântec maghiar a fost victima furtului melodic. La fel, nici marii solişti de muzică populară şi patriotică în stil popular care l-au contrat vehement pe Leşe (Nicolae Furdui Iancu şi Veta Biriş şi mai nou Gheorghe Turda) NU au spus de ce nu are dreptate Leşe. Nu au adus vreun argument. Doar nişte replici răţoite şi atacuri la persoană. Care nici ele nu spun de fapt nimic, decât că oamenii-s nervoşi. Şi ce dacă?

Ascult folclor de mic copil pentru că îmi place. Folclor de-al oricui. Ascult şi muzică patriotică tot pentru că îmi place şi tot de-a oricui şi e chiar amuzant să le pun faţă în faţă, să văd cum îşi iubeşte fiecare patria lui sau chiar aceeaşi patrie cu a altora. Şi cum celălalt e duşmanul, ticălorul, porcul şi măgarul care vine cu arma-n mână şi cu mânie în pieptul păgân pentru a wipe out sfântul neam şi a batjocori sfânta ţară. Şi cum Dumnezeu este rugat de ambele tabere să aibă grijă, să apere şi să păzească pe noi cei buni dacă se poate să-i trăznească pe ceilalţi, că-s răi.  

Despre folclor vă pot spune că nu există în stare pură, nepoluat de la alţii, înt-o zonă "impură", unde sunt, au fost, s-au plimbat, au venit, au plecat tot felul de naţii care au intrat în contact unele cu altele şi au luat unele de la altele chiar dacă ultraşii lor nu recunosc asta. Face excepţie, zic eu, muzica rituală: colinde populare, descântece, doine sau anumite jocuri specifice, nu "generale". Folclor original găseşti în colecţiile de etnologie unde sunt înregistrări luate din teren, pe vremea când NU exista radio, televizor, cămin cultural, discotecă sau naveta la oraş, care şi ele au poluat mult muzica populară. 

De muzică populară transilvăneană avem idee doar de la Codex Caioni încoace, adică de pe la finele lui 1600. Am ascultat de pe acolo şi vă asigur că nu seamănă cu nimic nici de la români nici de la maghiari. Excepţie e piesa "Dade Zingaricum" care seamănă şi cu unii şi cu alţii. Dovadă că, dacă mai e nevoie de spus, muzica evoluează şi ea. 
Melodiile culese de Anton Pann sună cât se poate de fanariot, adică turceşte până dincolo, iar super-hitul "Leliţă Săftiţă" e clar albanez. A,m văzut o gravură de la începutul secolului al XIX-lea cu români jucând una "de bâtă" din zina Sibiului. Orchestra, de fapt taraful, avea surlă, ţiteră, un violoncel sau bas, tobă, corn şi încă ceva de suflat. Cum sunau? Complet diferit de ce vedeţi voi ca folclor "autentic", ăla  cu sclipici, paiete, saxafoane, taragoate, filarmonici folclorice. 

Muzica populară românească este influenţată şi ea, în funcţie de zonă, de alte muzici populare. De la bulgari, sârbi, bosniaci, ucraineni subcarpatici, MAGHIARI, tătari. 
Plus că aici se adaugă ceea ce se trece sub tăcere, că neah, nu dă bijne. Cei care făceau legea cu muzica "popualră autentică" erau lăutarii care erau, cum să zic, de etnie romă. Şi care în măiestria lor adăugau, adaptau, luai de la unii şi ofereau la alţii, ei contribuind enorm la patrimoniul folcloric al ambelor naţii, şi română şi maghiară. 
Cei care cred că ce aud ei la televizor sau vâd pe super-scenele super-spectacolelor folclorice cu big band-uri de muzică populară de dimensiuni filarmonice şi solişti vocali în costume populare fantasy e folclor original românesc, se află în cea mai adâncă eroare. Cei care cred că o muzică populară, indeferent a cui, e 100% originală etnic şi ne poluată de conlocuitori sau mode, sunt iar în eroare.

Muzica populară patriotică nu neapărat o capodoperă a genului

Muizica "populară" patriotică NU E FOLCLOR din moşi strămoşi. Muzica patriotică nu poate fi mai veche decât sentimentul patriotic şi decât conceptul de patrie. În cazul românilor, să zicem secolul al XIX-lea. În cazul altora, hai, cu un secol mai devreme. Muzica populară patriotică este generată de diverse ocazii patriotic-istorice. Războaie, mici şi mari uniri, victorii, ameninţări ale altor naţii, războaie şi comemorări de războaie. Majoritatea "Hit"-urilor din Ardeal nu sunt mai vechi de Primul Război Mondial, cu un "ascendent" în cel de-al doilea şi după, cu o răspândire puternică dipă mijlocul anilor 80, când conflictul "rece" româno-maghiar a devenit aproape politică de stat. 

Cei care cred că melodiile patriotice ORICARE şi de ale ORICUI sunt culmea originalităţii iar textele sunt luate din filonul etnic ancestral al naţiei şi sunt mai mult ca perfecte de diamante ce sunt, sunt buni ori de jucat în comedii, ori de postat pe facebook pe grupuri de istorie. 
"Aşa-i românul" nu face excepţie. E vorba despre românul când e într-ale lui e ca un stejar. Despre ţară care e "mănoasă şi-n fericire" şi "Poate oricine să trăiască-n ea", ceea ce sună cam comunisto-ceauşist. Mai avem aici nelipsita mândruţă care este tot ce are românul mai scump în ţara aceea a lui. Ca o culme, este invocat Dumnezeu, care e rugat să aibă grijă de Ţară şi de poporul român. Care popor român e "sfânt". Cât e de sfânt, se vede după cum arată ţara. Bun, dar piesa asta e curăţică, sunt altele şi mai şi. 
La "Tu Ardeal" avem versuri de Cenaclul Flacăra, mult prea sltilate pentru a fi de sorginte populară, şi unde culmea umorului, poporul cel născut creştin are un TEMPLU SFÂNT (???) în Munţii Apuseni. A, mai sunt invocaţi Horia, Iancu (care frânge rangul "celor ce Ardealu-l vor pustiu") şi tot aşa. 

Nici piesele celorlalţi conlocuitori nu sunt mai breze în materie de mesaje. Imnul secueisc îl invocă pe Dumnezeu să nu nu lase Transilvania "pierdută" pe mâna invadatorilor (valahi,  nu zice direct dar se subânţelege), pe Fecioara Maria care şi Ea este rugată să salveze naţia sîngerândă (de către ia ghici cine) a secuilor, plus că este invocat Prinţul Csaba care să vină din stele să-i facă iar praf pe duşmani (care duşmani? Ia ghici!). 
Sau mult mai directrul Marş al Ardealului + Erdely Indulo piesă din vremea ocupării Transilvaniei de către armata maghiară, unde "Trăim şi murim pentru tine" (Ardealule) "armata (maghiară) soseste în grabă (in Ardeal)" iar paşii ei vor ajunge până în Harghita. 

Luaţi orice piesă patriotică a oricărei naţii şi veţi avea aceleaşi elemente. Noi suntem cei mai tari şi mai meseriaşi, ţara noastră e culmea culmilor în materie de orice, duşmanii îşi mănâncă unghiile de oftică şi stau la pândă, Dumnezeu e doar cu noi, poporul nostru e bun, viteaz, sfânt şi rupe duşmanul. La noi e libertate iar la ceilalţi nu, şi ne dăm viaţa pentru toate astea. 

Şi ce dacă un cântec românesc nu e 100% românesc?

Deci, "Aşa-i românul" sună ungureşte (deşi nu sună aşa, cu toate cvintele lui Leşe, dar hai să zicem că). "Noi suntem români" e un marş, dar a fost desccoperită melodia original culeasă de Bela Bartok la începutul secolului XX, ceea ce tot nu garantează că e 100% valahă şi strobună. "Doamne ocoroteşte-i pe români" s-a descoeprit că invers, e maghiară, dar la cum sună e cam romă-maghiară şi oricum ştiam că este o eplică valahă la "Doamne biencuvântează-i/ocoroteşte-i pe maghiari)". "Hai Ardeal, Ardeal" e piesă de după eliberarea Transilvaniei în 1944, că se referă şi la luptele de la Oarba de Mureş-Iernut. "Tu Ardeal" sună la refren exact ca piesa aromână "Cât ti voi (lea hoară armânească)", ce şi ea e patriotică târzie. "Treceţi batalioane române Carpaţii" sună aproape identic cu marşul polonez "Szara Piechota". Multe piese româneşti sună a altceva. Şi invers. Imnul Israelului sună româneşte, deşi nu e compus de români, chiar dacă legenda urbană spune asta. Imnul britanic "God save the Queen", scuze, "the King", era imn imperial european, că îl cântau în plus şi nemţii şi ruşii când aveau împăraţi. Faimosul marş patriotic sârbesc "Marş na Drinu" zici că e compus de români. "Himni i Flamurit" – imnul de stat al Albaniei, ee compus de români (adică este "Pe-al nostru steag", compus de Ciprian Porumebscu şi oferit din prietenie Albaniei care atunci lupta pentru independenţă). Marşul "Hei Slavianie" e cântat de toţi slavii, de la ruşi la cehi şi polonezi. Muzica oltenească şi muntenească veche are influenţe turceşti. Muzica bucovineană seamănă cu cea ucraineană vezi Ruslana cu ale ei Wild Dances. Muzica ardelenească are influenţe maghiare cu cât se merge mai spre nord, aşa cum bănăţeana are influenţe sârbeşti. Muzica slovenă e muzică germană în sloveneşte. Muzica slovacă zici că e muzică maghiară cântată în altă limbă. Muzica bosniacă are piese de zici că-s de pe Târnave. Deci ce atâta vânzoneală că un cântec chiar patriotic, chiar românesc, poate fi "poluat" de influenţe melodice maghiare? A, aia e problema, că-s maghiare, iar dacă sunt maghiare, românii super-verrrzi sunt oripilaţi că cum adică, nu se poate aşa ceva. Iar dacă sunt maghiare, maghiarii super-verzi ori rânjesc sueprior că uite, budoşi olahii nici măcar un cântec patriotic nu-s în stare să compună, ori spumegă de ură că hoţii de aceiaşi budoşi olahi, pe lângă că au luat Ardealul de la sânul mamei sale Ungaria, acum fură şi muzica, la fel ca pe Ardeal.

De fapt, nici oripilaţii de "crima" lui Leşe, nici superîncântaţii că mamă ce şi-au luat-o naţionaliştii nu sunt de partea cea bună. Pentru că de fapt toată tevatura asta nu contează. Poţi fi patriot şi fără a da cu pălăria de pământ când se hăuie pe scenă cu noi românii, Iancule, că Horea Cloşca şi Crişan traşi pe roată de duşman şi că suie "duşmanii" pe cal. 

De ce neapărat mândru că-s român? Sau că-s altceva?

Chestia asta cu mândria că eşti aşa şi nu altcumva, nu o pricep de ceva vreme, de când am început să-mi pun tot felul de întrebări – jurnalistice – despre noi românii. Mi se va spune că de ce n-am fi mândri că suntem români dacă şi germanii-s mândri că sunt germani, americanii că-s americani, ca să nu mai pomenim de britanici, francezi, maghiari şi toate neamurile slave. Adică, înţelegi e aşa, dacă nu-s şi eu mândru că-s ce îs, mă mănâncă ceilalţi cu pene cu tot, pe nemestecate, că ei sunt mai mândri decât mine. 
Mai amuzant este că eşti mândru că eşti şi român şi ortodox. Ba mai mult creştinat, ca popor încă de la începuturi le tale de către Sf. Apostol Andrei. Păi, alege. Dacă eşti (bun) creştin, nu eşti mândru. Pentru că mândria este un păcat, nu scrie nicăieri în Noul Testament că să fim mândri. Scrie, (spre nervii unora mai pe ştiinţă nu religie) că să te bucuri, să fii bun, să nu te temi, chiar să îndrăzneşti, să fii blând ca porumbeii şi înţelept ca şerpii. Nu să fii mândru, nu să te baţi cu cărămida în piept că tu eşti mare nuştiuce. Chiar român. Cineva a a fost alungat din Rai exact pe faza cu mândria.  

Mai bine ar fi, zic eu, să ÎŢI ASUMI să fii român. Adică să fii român oricum, oricând, oriunde, faţă de oricine. Nici să nu faci pe cocoşul faţă de alte neamuri nici să le lingi cizmele (cum fac de exemplu multţi ardelenişti). Nu să te baţi cu tricoloru-n piept nici să spui că tu eşti din "Trensilveinia" ca să nu se uite ăia câş că eşti române-românaş. Să îţi asumi istoria reală, nu mitologii, dacisme, voievodisme sau ceauşisme. Să nu te apuci să pupi în fund Vestul sau Estul, care-s tot aia de fapt şi să te dai orice altceva: european, cetăţean universal, vaccinat cu booster cu tot, sau "come se dice la Romania". Să admiţi că istoria aia ce ţi s-a predat la şcoală e cam varză şi cam triumfalistă faţă de cea reală. Şi să nu te afecteze prea mult, că tu oricum eşti ceea ce eşti şi că oricum, cam toţi îşi cosmetizează şi botoxează istoria, de la americani la ruşi şi invers.
Nu se poate să fim români şi atât? Şi să ne comportăm ca nişte civilizaţi ca să nu se ia alte neamuri cu mâinile de cap cândaund de noi pe acolo, pe la ţările lor? 

Că eşti mândru că eşti român, dar scuipi seminţe şi-ţi arunci doza de băutură unde ai chef.  Că eşti fiert după dreptatea lui Vlad Drăculea şi vrei să vezi păduri de ţepi în care să se zbată hoţii dar la o adică hai că ne înţelegem noi cumva şi facem să fie bine, mai aranjăm un parandărăt ca să fie toată lumea mulţumită. Că nu mai poţi după înţelepciunea şi supercivilizaţia dacilor dar la o adică nu eşti capabil să contraargumentezi ceva în afară de Du-te bă că eşti praf şi prost, mama ta de trădător alogen. Că eşti aşa de creştin de să moară duşmanii şi "lasă că nu l-am uitat eu pe ăla şi nu-l uittt, că vine el la mâna mea". Că eşti aşa de cu tricoloru-n vene de România e ţarăd e c***t şi doar fraierii şi comuniştii mai stau în ea. Şi aşa de civilizat că îţi duci sacii cu gunoi şi moloz şi-i arunci de-aiurea la alţii, ca fă fie la tine curat. De ce neapărat să fiu mândru că-s român? Pot fi român ca un om normal. 

Noi trăim în secolul al XIX-lea sau în anii '30 deşi e 2023

De fapt toate aceste cauze de înfoieli naţionalisto-muzicale are o singură cauză: perceperea celuilalt ca pe un duşman care a venit de niciunde şi ne-a luat ce e al nostru de la facerea lumii încoace. Spus în română, maghiară şi germană. Pentru că Transilvania, oricât de umflată cu pompa e ea de propagandiştii ba separatişti indigeni, ba aplaudacii de dincolo de Carpaţi, a rămas înţepenită în mentalitatea de secol XIX sau de perioadă interbelică. Mai aţes în materie de conlocuire. 
Da, oficial se rup ăştia în figuri cu poveşti despre multiculturalitate şi toleranţă reciprocă. Puţini sunt aşa, chiar dacă sunt. Păi cum să fie pace în Ardeal dacă avem aşa:

Românii, care suntem aici de mii de ani încoace şi suntem urmaşi direcţi ai celor care au desenat pe plăcile de la Tărtăria, care au modelat oalele neolitice şi femeile alea cu fundul mare, românii care au fost daci neromanizaţi şi au fost creştinaţi apostolic de sfântul Andrei. Care au stat scut şi neclintiţi ca Sfinxul (dac şi el) din Bucegi la toşţi barbarii migratori, mai ales cei maghiari veniţi din fundurile Asiei şi au rezistat exploatării regale, a popilor, a grofilor, a habsburgilor şi chesaro-crăeştilor până inclusiv acum. Şi care alte naţionalirăţi dacă nu le place aici, să plece înapoi în Asia, la Ungaria şi-n Floandăra.

Maghiarii, care recunosc că nu au fost aici de mii de ani, dar când au venit aici ori nu era nimic uman viu, ori era, dar nu valah. Pentru că dacii au plecat cu romanii la retragerea aureliană. Sau noa, că mai erau ceva oameni, de orice fel şi orice naţie dar NU ROMÂNI.  Românii au venit în secolul XII de la sud de Dunăre, au invadat sfintele locuri maghiare, s-au aşezat fără a cere voie, s-au infiltrat, s-au băgat, au fâcut scandal. Iar la 1918 au luat Ardealul de la Ungaria prin hoţia de la Trianon. Şi au deznaţionalizat, au furat, s-au făcut stăpâni pe ce nu e al lor iar acum au tupeu.

Germanii care şi ei recunosc că nu au fost aici de mii de ani, dar când au venit aici la 1100 şi-un pic nu era nimic valah viu, cel puţin pe Fundus Regius. Românii au venit în secolul XII de la sud de Dunăre, s-au aşezat fără a cere voie pe superbul susnumit Fundus, apoi au făcut scandal că nu voiau nici să plătească taxe, nici nu respectau proprietatea şi intrau cu oile nude le venea bine. La Trianon au tras clapa că au promis autonomie şi nu s-au ţinut de cuvânt. Au luat cu japca clădiri, au deportat în Siberia, au invadat superbele burguri saxone, au margializat, exploatat, umilit naţia germană, au privat-o de drepturi, au făcut tot posibilul să o alunge din Siebenbuergen susse Heimat unser teures Vaterland. Iar acum se plimbă cu tupeu , chiar în costime populare şi cu tricolorul în frunte prin aceleaşi burguri care nu-s ale lor şi lasăs atele saxone cu biserici cu tot să se piardă în izbelişte (nu că nu ar fi ;i puţin adevăr în asta). 

Cum să fie aici pace şi înţelegere când toată lumea acuză pe toată lumea? Adevărul e ca de obicei, undeva pe la mijloc. Şi că şi noi, şi ceilalţi să facem bine să ni-l asumăm. 

Bun, să zicem că eu valahul am venit din Albania, din Pind, din Muntele Romanija, din locul de la sud de Dunăre numit Megalovlahia, la 1200 toamna. AŞA, ŞI? Ce relevanţă are acum asta? Acum locuiesc aici, ca şi tine. Şi cu tine. Nu eu ţi-am dat în cap la 1784 şi 1848 aşa cum nici tu nu m-ai avut nici iobag pe moşia pe care nu o ai, nici slugă la gospodăria ta. La fel cum nu tu m-ai împuşcat tot la 1848 şi nu tu ai semnat Unio Trium Nationum sau nu tu erai revoltat că execuţia lui Horea a durat prea puţin pentru plăcerea Nobilimii Sale. A, au făcut-o co etnicii noştri-voştri. Păi ia să analizăm ce şi de ce s-a petrecut asta. Aşa, rece şi fără duşmănie

Spuneţi că românii, valahii ăştia, v-au LUAT Ardealul. Ardealul era de luat. Era al nimănui. Era vreo autotitate centrală austro-ungară funcţonală la 1918, după încheierea primului râzboi? Mai exista vreo armată chezaro-crăiască? Plus că asta era atunci şi gata. 
Acum nu mai poţi avea privilegii de naţiune-stăpân din simplul motiv că cel care te-a făcut stăpân peste alte naţiuni , chiar cu acte, decrete, patente, nu mai există, ca dealtfel nici forma statală de atunci. Am evoluat. 
Spuneţi că românii v-au luat: case, averi, pământuri şi că v-au deportat şi v-au obligat să emigraţi. Păi nu erau românii, erau comuniştii. Şi au făcut cam acelaşi lucru şi cu românii pe veci stăpâni: le-au luat case, averi, pământuri şi au deportat şi ne-au obligat să emigrăm. 
Plus că, hai să ne amintim, marea migraţie germaniucă DIN românia a avut loc după 1990. Când totul era oarecum OK. Când se puteau regla multe când cu ceva răbdare puteai chiar să-ţi repirmeşti ce ţi-au confiscat "românii" ăia răi şi intoleranţi. 

Spun ultraşii români că germanii şi maghiarii au venit peste noi şi că din cauza aia ei să zică mersi că-i tolerăm aici în Ardealul străbun. Şi că dacă nu le place, sunt liberi să plece în Asia, în Ungaria, în Germania sau Luxemburg. 
Spun ei ultraşii maghiari, şi ei ultraşii germanii că am venit pste ei şi că să zicem mersi că suntem toleraţi aici în Transilvania şi că ori ne place ori nu, mai bine să plecăm în Albania, Bosnia, Vechiul Regat ca să rămână Transilvania Sacră purificată de valahii puturoşi şi hoţi. Ambele tabere tratează un teritoriu geografic ca pe moşia tatălui lor ca să nu zic a lui tac-so, uitând esenţialul, că acum facem parte dintr-o structură suprateritorială, UE, unde nu mai e vorba de autonomii şi feudalisme ori de naţional-ceauşisme şi că alţii conduc de fapt. Noi ne ambiţionăm să trăim în secolul al XIX-lea sau în anii '30 deşi e 2023.
 
Dacă ne-am revizui puţin comportamentul şi ne-am respecta unii pe alţii, nu ar mai fi nevoie de atâtea ofuscări naţionaliste. Ne-am respecta sărbărorile reciproc ca şi cântecele chiar patriotice, indiferent dacă ele ar leza fiţa naţională a celuilalt. Am sărbători şi de 15 martie şi de 1 Decembrie fără a boci că vai sărmana naţie şi Transilvanie care în contextul actual chiar nu mai contează, că pericolele sunt altele şi vin de la alţii, nu de la Vasile, Elemer sau Hans. 
Dacă te respect şi să mă respecţi, chiar nu ar mai conta daca un cântec românesc sună ungureşte sau invers, cine-a fost primu-n Ardeal, sau cum ne-am rupt capetele în secolele anterioare. Şi am duce-o ca oamenii normali.  
Că dacă nu, o vom lua veşnic de la capăt. Şi nu e bine dar nici eu nu-s de vină pentru asta. 
Iar o melodie patriotică poate suna şi arăbeşte sau tehno, că tot patriotică e. 

Custom Image Custom Image Custom Image Custom Image Custom Image Custom Image

Autor
11 decembrie 2023 la 21:10

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 1 oră
Noaptea în care a răsunat “Hristos a Înviat” (şi) la biserica de pe Mihai Viteazu
Sărbătoarea Învierii, ca orice sărbătoare a creştinătăţii, este, în desfăşurarea ei, aceeaşi. Nu e ceva diferit de la...
Actualitate
3 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 20 ore
”Călăreții roșii” au câștigat amicalul cu liderul Ligii a IV-a, FC Inter
Echipa din Șelimbăr s-a impus, vineri, la Cisnădie, pe Stadionul ”Măgura”, cu 5-1 în fața ocupantei primului loc...
Actualitate
2 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 21 ore
Doar o jumătate de cadou pentru Măldărășanu la împlinirea a 50 de ani. FC Hermannstadt a remizat la Ovidiu, cu Farul
Echipa sibiană a terminat la egalitate, sâmbătă, pe terenul Farului, ratând posibilitatea de a reveni pe primul loc...
Actualitate
5 min de citit
acum 1 zi
Video: Vinerea mare la biserica de pe Mihai Viteazu
Trecerea pe sub Sfântul Epitaf la slujba Prohodului din Vinerea Mare, biserica cu hramurile Înălţarea Domnului şi Sfântul...
Actualitate
1 min de citit