* A zis marele scriitor rus Lev Tolstoi şi avea dreptate. Eu l-aş completa, spunând că zăbovitul în fa­ţa televizorului este precum ai asculta perorând un ins plicticos. (Poate vă amintiţi că, la început, talk-show-ul era un dialog al moderatorului cu un invitat. Apoi, au fost doi invitaţi, apoi aceştia s-au tot înmul­ţit, unii moţăind până le vine rândul să-şi dea cu pă­rerea într-o problemă în care e tufă de Veneţia. Un exemplu tipic este Dumitru Pelican, fost comentator de fotbal, ajuns senator şi "priceput" în toate.)  * O doamnă firoscoasă, care nu lipseşte de la concertele Filarmo­nicii sibiene, îi spunea unei surate, iar eu trăgeam cu urechea la masa lor: "Auzi, dragă, au început să vină la concerte toţi afonii, doar ca să-i vadă lumea, Mitocanii se trezesc aplaudând între allegro şi adagio pertur­bând spectacolul" Vedeţi de ce ocolesc eu "cea mai frumoasă stradă din Sibiu"?! * Publicitate din Sibiul anu­lui 1948: "Heinrich Hermann, str. I. V. Stalin nr.35, atelier pt. tot felul de perii. Separăm perii pt. dinţi."După război, găseai în Sibiu sumedenie de ateliere de tot felul, oamenii preferând să-şi repare pantofii, hainele, ceasurile, maşinile de cusut, sobele, bicicletele etc.decât să cumpere unele noi. Acum s-au boierit. * Într-un articol, Andrei Pleşu face apologia bragăi: "Una dintre bucuriile copilăriei mele era paharul cu bragă de 40 de bani.În 1963, ajungând în Bucureşti şi văzând oa­meni stând la coadă la bragă, am testat şi eu această băutură căcănie, specifică locului. Mi-a venit să-mi vărs maţele după prima înghiţitură…* Cică un oltean l-a întrebat pe un regăţean dacă scutul anti-rachetă plasat la noi e de bine sau de rău. Regăţeanul n-a şti­ut, aşa că l-a lămurit olteanul, mai iute de picior şi la minte: "E de rău, bre, că de era de bine nu-l puneau la Deveselu, ci la Bucureşti". * După un raport medical din 1888," din 1049 de case din Rm. Vâlcea, 534 nu au privaţi deloc (ca la Sibiu, în Evul Mediu!), 487 sunt fă­cute din coceni şi doar despre 28 se poate spune că corespund normelor sanitare. "Acum or fi mai multe care au "privăţi". * Când contracta o răceală mai serioasă, în general prin ianuarie-februarie, tata cerea să fie tratat "naturist": inhalaţii, transpiraţii, ceaiuri, ventuze. Mama îi punea pe spate ventuzele, recitându-i din Păstorel Teodoreanu: "Când pui ventuze, te simţi bine/Şi nu e lucru de mirare/Ai supt o viaţă din pahare/ Acuma ele sug din tine". * Fãnuş Neagu, care n-a fost doar un scriitor înzestrat cu har, ci şi un mucalit "de la câmpia Brăilei", a înşirat într-un loc porecle ale oamenilor de prin satele limi­trofe. Iată câteva de tot hazul: Bobârnac, Bavarezu, Câcârigu, Părpală, Telelezu, Ciufrundel, Fâneaţă, Boţârlău, Jumară, Frigevulpe, Pârţu, Bibeaşcă, Atârnatu, Clănţău, Nanatârc…Şi prin satele transilvane sunt porecle, dar fără atâta imaginaţie. * O doamnă îi reproşa lui Emil Cioran faptul că e împotriva a tot ce s-a făcut după ultimul război mondial. La care, filozoful i-a replicat: "Aţi greşit în privinţa datei. Eu sunt împotriva a tot ce s-a făcut de la Adam încoace". * Un celebru actor de pe vremea filmului mut, Groucho Marx, în timpul liber era destul de vorbăreţ. El spunea: "Nu vă încredeţi în cuplurile care se ţin de mână. Dacă cei doi nu-şi dau drumul la mâini, o fac de teamă că se vor omorî între ei. "Cunosc perechi care în public se giugiulesc, iar în intimitate se păruiesc. * Romancierul francez Ale­xandre Dumas-tatăl (probabil) a scris şi un "Dicţionar de artă culinară", ca divertisment. Iată cum îl descrie pe cocoş: "Este, cu siguranţă, pasărea cea mai glorioasă ,cea mai vigilentă şi cea mai curajoasă din câte există. În ce priveşte orgoliul, nu avem decât să-l privim patrulând în mijlocul haremului de găini, pentru a recunoaşte că sub acest raport, el este rivalul păunului." De acord, dar sfârşitul lui va fi tot în oala de supă…