"Bienala Naţională de Arhitec­tură" este marcă înregistrată de UAR. Începând cu 1994, Bienala îşi derulează constant activitatea din doi în doi ani, răstimp în care a reuşit să se impună la nivel naţional printr-o serie de mani­festării reprezentative, care au fost susţinute simultan şi cu brio în Bucureşti, Baia Mare, Cluj-Na­poca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târ­govişte, Târgu-Mureş.

Potrivit preşedintelui UAR, arh. Ileana Tureanu, ediţiile BNA oferă mereu provocări ori câte un concept nou care este propus de conducerea Uniunii Arhitecţilor din România. De facto este un concept structural şi structurat ca program cultural, având un con­ţinut complex şi de interes, atât pentru breasla arhitecţilor creatori, cât şi pentru publicul larg cel căruia i se adresează "producţia arhitecturală".

Europa verde, competitivă şi incluzivă

Potrivit organizatorilor, tema din acest an a fost focusată pe două cuvinte cheie "Arhitectura" şi "ÎMPREUNĂ!", care prin extensie vizează criterii legate de "o Eu­ropă verde, competitivă şi in­cluzivă", cu accent pe resursele planetei, vizând concomitent un aşa numit "Pact cu natura, bazat pe regenerare şi bun simţ".

Sub deviza "ÎMPREUNĂ" sunt reunite obiective nobile precum apărarea sănătăţii planetei, implicit a locuitorilor, gestionarea schimbărilor climatice majore şi "în oglindă", feedback-ul proiec­telor arhitecturale pe toate pa­lierele sale. Prin extensie, demer­sul vizează inclusiv noi viziuni de urbanism, focusate pe relaţia oraşe şi peisaje urbane suste­nabile, precum şi armonia ele­mentelor naturale şi cele antro­pice. Mai mult, începând cu acest an, Bienala a propus o abordare "restauratoare, regenerativă şi circulară", solicitând arhitecţi, urbanişti, peisagişti, designeri, dezvoltatori, clienţi şi proprietari, cercetători, studenţi, antreprenori de a găsi impreună soluţii pentru toţi, pentru a crea un viitor durabil şi incluziv.

Spiritul vizionar din 2023, opţiunea de mâine

Este evident că a în acest an BNA a adus în prim-plan spiritul vizionar şi experimentul, fără să neglijeze, însă, tradiţiile locale ori regionale, iar acest lucru a fost vizibil mai ales la Sibiu, unde a fost Gala de premiere a secţiunii "Şcoli de vară de arhitectură, ta­bere de creaţie". În cadrul pro­gramului, "Festivalul meşteşu­gurilor în construcţii" din Piaţa Mare a atras un număr mare de curioşi, aşa cum a avut parte şi "Expoziţia Revitalizări Rurale" propusă de arh. Miklós Köllő & studio Larix, eveniment găzduit de "Centrul de Cultură Arhitecturală". Un public numeros a participat şi la Gala de premiere unde au fost prezentate proiectele nomina­lizate. Premiul secţiunii a fost acordat "Taberei de creaţie de arhitectură Valea Uzului", coor­donată de arh. Máthé Klára-Krisztina, arh. Anamaria Felvinczi, arh. Korodi Szabolcs. De mai bine de 17 ani, cei trei arhitecţi lucrează cu elevii Liceului de Arte "Nagy István" din Miercurea Ciuc, construind dotări utile pentru diferite comunităţi rurale. Elevii au fost şi ei prezenţi la Gală.

La Centrul de Cultură Arhitecturală a UAR

Evenimentul a continuat a doua zi la Centrul de Cultură Arhitec­turală a UAR din Piaţa Mică, unde a avut loc o masă rotundă susţinută de unii dintre cei mai interesanţi şi implicaţi arhitecţi în revitalizarea rurală şi salvarea meşteşugurilor şi a tradiţiilor – Ana Maria GOILAV, Dorin Boilă, Maria DUDA, Caroline FERNOLAND, Alexandra MIHAILCIUC şi meş­terul în împletituri vegetale Kéri Gáspár. Alături de masa rotundă de la Centrul de cultură arhi­tecturală a UAR, am menţiona şi proiecţiile de film cu teme arhitecturale care au conturat o ediţie novatoare comparativ cu bienalele de până acum.

Adrian Petre POPESCU

Ana Dostru