Articol
Când te uiți la imaginile cu oamenii disperați din Shanghai închiși în case pentru înfăptuirea strategiei „zero Covid”, când îi auzi cum strigă cu disperare că nu au ce mânca, iar asta se întâmplă într-o metropolă cosmopolită, nu în Burundi, te întrebi încotro se îndreaptă această lume. Măsurile drastice luate în China după mai bine de doi ani de la apariția noului coronavirus sunt mai mult decât o politică sanitară, miros a politică din aceea cu damf greu. Tot prin jurul discuțiilor despre măsurile aspre ale autorităților de la Beijing fac tumbe și niște zvonuri legate de o posibilă invazie a Taiwanului. Să sperăm că sunt doar niște zvonuri. Din păcate, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu e un zvon, ci însăși realitatea hâdă, usturătoare pentru populația civilă din această țară și pentru economia mondială. Rușii amenință direct sau voalat Uniunea Europeană, SUA și NATO, iar cei amenințați oscilează între intransigența afișată public și precauția întrezărită. Marile puteri ale lumii își arată mușchii și focoasele în încercarea de a tranșa dispute economice și politice. Cum „afacerea pandemia” și-a cam epuizat potențialul de înavuțire a unora, războiul pare un business mai avantajos. Și pentru că am pomenit despre coțcăriile din pandemie, să amintim, într-o doară, scandalul legat de cantitatea mare de doze de vaccin pe care România s-a grăbit să le târguiască. Bani aruncați pe apa sâmbetei, ce curge repejor către buzunarele celor ce au simțit mirosul câștigului în criza sanitară. Nu contează că în România nu se mai vaccinează aproape nimeni, important e că statul iese la cumpărături și ia, în continuare, în prostie, doze de vaccin. Dar să lăsăm deoparte aceste afaceri dubioase și să ne întoarcem către încordările planetare. Se vorbește tot mai mult despre posibilitatea izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial, iar asta, e limpede, s-ar putea întâmpla din cauza bolii de putere a mai marilor lumii. Teoretic, cei mai puternici oameni de pe planetă ar fi, în acest moment, Joe Biden, Vladimir Putin și Xi Jinping. Ce trist… Uitându-te către ceea ce întreprind aceștia, privind în adâncime către dedesubturile acțiunilor lor îți dai seama că lumii ăsteia nu îi e deloc bine și probabil că nici nu îi va fi prea curând. Suntem contemporani cu mișcările tectonice generate de încleștările marilor puteri, ce par să dezvolte o politică a smintirii, suntem un balast de câteva miliarde de suflete, nu prea interesanți pentru calculele pe care și le fac maniacii obsedați de supremație.