Astăzi, 06 decembrie, CCR a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Această decizie este una istorică și irevocabilă. Alegerile o să se reia de la 0, adică de la strângerea de semnături.
În diaspora au votat deja mulți oameni astăzi și este relevant să ne gândim la acest lucru pentru a înțelege cât de târziu a venit această decizie a Curții Constituționale. Au apărut deja multe imagini cu oameni dezamăgiți care mergeau la vot și aflau de la presă că s-au anulat alegerile.
Mandatul actualului președinte Klaus Johannis se încheie în 21.12.2024, dar va rămâne în funcție până la alegerile care ar putea fi organizate în primăvară, după cum a declarat vineri seară. În aceste condiții, tot actualul președinte ar putea fi implicat și în formarea viitorului guvern.
Elena Lasconi a declarat, „la cald” că „Statul român a călcat în picioare democrația” și că „ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul”. Nu știm dacă această declarație vine ca urmare a faptului ca a analizat bine motivele CCR cu privire la această decizie istorică, sau poate îi e frică de faptul că o să-i scadă șansele de a câștiga alegerile din primăvară. Într-adevăr nu era ușor să vină cu o declarație rațional-obiectivă într-un asemenea moment.
În ceea ce-l privește pe celălalt candidat calificat în turul al doilea Călin Georgescu, Parchetul General s-a autosesizat după desecretizarea documentelor CSAT și se vorbește despre o anchetă în care să fie implicați procurii DIICOT. Cel mai probabil, candidatul independent care a afirmat în mai multe interviuri că nu a cheltuit niciun leu în campania electorală, nu o să mai fie lăsat să participe la următoarele alegeri.
Faptul că alegerile o să fie reluate de la nivel de strângere de semnături plus perioada de câteva luni până la următoarele alegeri înseamnă că partidele politice și candidații au șansa de a-și face noi calcule. Pot să apară noi alianțe între partide sau chiar și noi candidați.
Polul care este numit în ultima perioadă „suveranist” (AUR-SOS-POT) ar putea să susțină un singur candidat. E de menționat aici faptul că au apărut, din nou, în online videoclipuri cu Diana Șoșoacă – președinta SOS – în care aceasta îi numește eroi pe Ion Antonescu și Zelea Codreanu. Asta înseamnă că, cel mai probabil, o să fie implicată în noi anchete și n-o să-i fie validată nici ei o potențială candidatură. George Simion l-a îndepărtat din AUR pe Călin Georgescu în urma declarațiilor acestuia cu privire la Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, care au dus la deschiderea unui dosar penal (care a fost închis în cele din urmă). Însă, în ultimele săptămâni președintele AUR a declarat de mai multe ori că în cazul anulării alegerilor prezidențiale o să-l susțină pe C. Georgescu, dar candidatura celui din urmă pare aproape imposibilă în acest moment. Există și posibilitatea ca „suveraniștii” să susțină un candidat independent, așa cum a fost vehiculat în trecut numele lui Dan Puric, un admirator vechi al lui Călin Georgescu.
În ceea ce privește partidele care fac apel la electoratul „de dreapta”, PNL-ul are deja un nou președinte interimar, care a fost propus pentru postul de premier inclusiv de către președinții USR și PSD. Ilie Bolojan are parte de o popularitate destul de ridicată în acest moment. Ludovic Orban s-a retras în favoarea Elenei Lasconi în turul I al alegerilor și cel mai probabil o să fie și el implicat, alături de partidul său – FD – într-o viitoare alianță. Elena Lasconi ar putea să se prezinte ca fiind cel mai îndreptățit candidat „al dreptei” având în vedere că s-a calificat în turul al doilea. Însă, potențiala alianța a forțelor de dreapta, la care pot să adere și partide mai mici, pe lângă cele trei menționate, precum REPER și SENS, poate să ia în calcul și sprijinirea unui nou candidat, la fel ca-n cazul „suveraniștilor”, poate chiar un independent.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, care și-a scris demisia după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, la fel ca Ilie Bolojan, a declarat că o susține pe Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Rămâne de văzut cum o să fie tratată această decizie de către colegii lui Marcel Ciolacu și electoratul partidului care s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare.
Candidații independenți Mircea Geoană (care și-a declarat și el susținerea pentru E. Lasconi) și Cristian Diaconescu urmează să anunțe și ei dacă o să candideze din nou sau o să susțină un alt candidat. Rămâne de văzut ce o să facă și Cristian Terheș, președintele PNCR, care a fost prezentat drept „un trădător” de către mai multe voci din cadrul „polului suveranist” pentru că l-a acuzat pe G. Simion de legături cu spioni ruși și a cerut anularea turului I al alegerilor prezidențiale.
Ionuț Stăncelu