Autorităţile sunt suficient de neputincioase, cele sanitare sunt aşa cum le ştim de obicei, oamenii sunt enervaţi şi agitaţi, măsuri nu se iau pentru că nici nu se ştie ce măsuri să se ia, că dacă, în cazul în care s-ar lua, e riscul să se strice mai mult. Exact ca în cazul ciorilor.

Am zis exact ca în cazul ciorilor. Da. Păi e acelaşi lucru ca în cazul lor: le-am creat condiţii ideale să vină la noi, ne-am dat silinţa să le facem o şedere plăcută, cu "mai poftiţi pe la noi vai dar niciun deranj, oricând" şi asta s-a petrecut. Dacă am adus şi/sau chemat tigrul platanului, a venit tigrul platanului, deci avem tigrul platanului. Să-l stăpânim sănătoşi.

Tigrului platanului îi plac platanii. Aşa că s-au plantat şi se plantează mulţi platani

Dacă în alte ţări, de exemplu Franţa, erau probleme cu platanii şi tigrii "lor" încă din anii '80-'90, când a fost nevoie chiar să se taie aceşti copaci şi să fie înlocuiţi cu altceva TOCMAI din cauza acestei insecte (venită din SUA, apropo), la noi nimeni din echipele de "experţi" ale primăriilor de România, nu s-a aplecat asupra problemei. Aşa că, cel puţin de vreo zece ani încoace, în toate oraşele mai răsărire ale ţării am avut un campionat, o întrecere stahanovistă de plantat platani. Care continuă până astăzi, când pe de o parte se plâng, pe cealaltă bagă mare cu plantatul.

Netul e plin de ştiri cu primării şi platani. "Cât a plătit Primăria Turnu Severin pentru plantarea platanilor, după masacrul teilor" (Adevărul, 20 aprilie 2015); "Primaria Capitalei a platit 1.474 lei bucata pentru cei 783 platani plantati pe malul Dambovitei" (HotNews, 21 august 2017); "Primăriile din București au plantat mii de platani în ultimii ani. Specialiștii atrag atenția că pot provoca alergii și duc la înmulțirea tigrului de platan" (HotNews, 22 iulie 2019); "Peste 200.000 de noi arbori, arbuști și diferite plante, în Sectorul 3. Continuăm programul de plantare!" (Primăria Sectorului 3, octombrie 2023) "Municipalitatea (Primăria Constanţa adică, n.n.) plătește peste 16.000 de euro pentru a achiziționa platani" (FocusPress 22 februerie 2023), "Primăria Focșani plantează platani pe Bulevardul Unirii" (Vrancea 24, 21 februarie 2022); "Plantarea a 46 de platani în Parcul Monument " (Primăria Brăila).

Nici Sibiul nu s-a lăsat mai prejos decât restul lumii, plantându-se platanic a la campionatuld e plantat platani. În 2018, în zona centrală, s-au plantat 80 de arbori ornamentali, pe primele locuri fiind menţionate teiul şi PLATANUL, pe străzile Nicolae Bălcescu, Banatului, Dealului, în Piața Unirii și pe bulevardul Victoriei. Şi în Hipodrom, Terezian sau alte locuri. La fel, în 2022 era mare mândrie că s-au plantat tei și PLATANI la fostele hălţi de linie îngustă Hosman și Cornățel, pentru cei care aleg să se dea cu garnitura-înlocuitor a Mocăniţei. Apropo, şi copacii aceia cu coroana tăiată pătrat de pe Oţelarilor, în număr de 40, sunt, ia ghici, PLATANI. Plantaţi destul de recent, probabil în era Iohannis, la cum sunt de dezvoltaţi.

"Toţi ştiau" sau nu. Oricum nu s-a făcut nimic

Toate aceste plantări de platani au avut loc în contextul în care în România, primele semnale de alarmă s-au tras în 2017-2018, când deja tigrul platanului făcea ravagii vara în Bucureşti (vezi seria de articole "Dosarul "Tigrul de platan", publicat în august 2018 de Libertatea). De atunci, au mai fost luări de poziţie privitoare la riscul platanilor de a veni la pachet, din import, cu tigri cu tot (cum dealtfel s-a şi întâmplat, exact pe filiera asta au ajuns în ţată, odată cu arborii achiziţionaţi). Au mai fost experţi care au avertizat clar că platanii nu sunt o specie de copac pretabilă pentru oraşe, că sunt cunoscuţi ca purtători de boli şi dăunători, generatori de alergeni şi total ne-"friendly" pentru păsări, care îi ocolesc. Şi că în unele localităţi s-a ajuns deja la o "monocultură" de platani (adică au tăiat alţi copaci că erau "vechi" şi au înlocuit cu platani) care este total dăunătoare şi mediului şi oamenilor.

Dar nu a contat asta, primăriile au luat-o cu ruptul. Experţii plătiţi pentru a fi informaţi ori nu au fost băgaţi în seamă, ori nu le-a păsat de problemă şi au tăcut. Culturile de platani urbani s-au înmulţit pentru că nu e prima dară când România ia de bun ceea ce alţii aruncă de prost. Şi pentru ca totul să îţi arate că nu ai cu cine, chiar dacă, vorba progresistoizilor, "toţi ştiau", uite că şi unii candidaţi o ard cu platani: "Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Bucureşti şi echipa AUR Bucureşti au plantat 200 de platani, sub genericul "Când Ciucu şi Nicuşor se ceartă, Enache plantează”. (News.ro, 31 martie 2024).

Deci "ca şi" concluzie (cum le place la fiţoşi să spună ca să arate cât de culţi sunt ei şi atenţi la limbaj) avem aşa. Tigul platanului, venit din America era problemă în Vest încă din anii '90. Occidentul a luat măsuri, al lansat avertismente, a făcut studii, a înlocuit, a cât de cât reparat. Autorităţile locale rumâneşti au ignorat asta şi au luat-o cu ruptul: au defrişat copaci vechi şi buni doar pentru că erau vechi (şi buni), şi au "reînnoit" cu… platani. În ciuda puţinelor avertismente care le-au trecut pe lângă urechi. Adică meritul principal al invaziei de goange enervante aparţine direct sau indirect, administraţiilor locale. Care în ciuda avertismentelor, s-au ambiţionat să "bage" platani.

Hai să-l ajutăm pe tigrul platanului să trăiască bine

Bineinţeles că orice specie de orice, bun sau ne-bun pentru om, se înmulţeşte şi prosperă atunci când i se oferă condiţii. Ai bălţi, ai broaşte, raţe şi ţânţari. Ai gunoi şi ai desfiinţat terenurile agricole fâcându-le imobiliare? Ai ciori (foste) de semănătură. Ai căldură şi platani? Ai tigrii platanului.

Este ştiut că tigrul platanului nu se manifestă deranjant decât atunci când temperaturile cresc peste 30 de grade, ceea ce nu e aşa de greu, vara la oraş. Şi nu doar vara. Aşa că dacă draga aia de goangă din import e pe felia ei când e caniculă în mediul urban, de ce să nu creem sau să încurajăm canicula?

Aşa că, de la autorităţi până la mediul privat, cu arhitecţi, investitori, constructori, şi alte categorii care fac ca oraşul tău (care o fi, nu contează, peste tot e la fel) să "evolueze" şi să se "dezvolte", au acţionat indirect, în favoarea proliferării speciei şi a oferirii unei stări de bine şi superconfort, numai bun pentru reproducere la scară de invazie şi de "vai că ne mănâncă".

Să luăm Sibiul, că doar în el locuim şi contribuim. E plin de maşini care zac în soare, pe locurile alea numite "nu avem locuri de parcare". Chiar şi în zonele de case, unde Boieria Sa nu se mai deranjază să-şi bage cazanul pe roate în garaj deşi are garaj, ci îl lasă tot afară, la soare, să se coacă. Calculaţi câte maşini sunt în Sibiu în spaţiul public. Adică metrii cubi de tăblărie încinsă de soare, care reflectă căldură în jur. Şi cu cât contribuie asta la creşterea temperaturii.

Apropo de gospodarii de la case, fantastic de mulţi şi-au desfiinţat micile şi frumoasele şi răcoroasele grădini, pavând TOTUL cu "biscuiţi". Pentr că aşa e mai cool şi că sunt nişte domni, nu ţărani care să dea cu sapa la ceapă şi roşii după ce vin cu maşina "propietate" de la job. 

Apoi avem acele "reabilitări" care, în copleşitor de multe cazuri au constat în desfiinţarea sau reducerea de spaţii verzi. Pentru că poporul a vrut locurid eparcare, nu "tufe", "buruieni" şi "bin' că l-ai tăiat că făcee umbră". Au primat locurile de parcare, asfaltul, betoane-betoane şi iar asfaltul. Calculaţi cu cât contribuie aşa ceva la creşterea temperaturii, vreme de 30+30d e ani, până tinerii artbori plantaţi în compensaţie vor deveni copaci care contează. Apoi, ia să vedem clădirile nou construite aşa cum le-au conceput arhitecţii Epocii Imobiliare, din betoane, sticlă şi tăblărie, dacă se poate pe suprafeţe cât mai mari. Şi amplasate aşezate cât mai dese, ca să pice banul mai bogat la toţi benficiarii, publici sau privaţi. Calculaţi cu cât contribuie astea la creşterea temperaturii. Iar Sibiul se dezvoltă, se întinde ca o igrasie, dar fără a face loc de spaţii verzi noi. Iar care sunt noi, le găseşti la marginea oraşului, unde oricum e vegetaţie, deci nu contează. Calculaţi, dacă mai e nevoie de calculat ceva. Ei bine, de toate magnificele realizări urbanistice profită printre alţii, diversele goange enervante printre care şi cele care sunt subiectul acestui material.Sincere felicitări, să îi stăpâniţi sănătoşi şi nu vă mai plângeţi dacă tot i-aţi adus. Sunt ai voştri. Ai cartierului, ai oraşului ai ţării-ntregi.

Când ai condiţii de trai, atunci trăieşti bine

Bun, acum că i-aţi adus, vă întrebaţi ce să faceţi cu ei adică mai exact, cum să scăpaţi de ei. Trecem peste ideea exprimată anterior cum că puteaţi să nu-i aduceţi, dar, dincolo de glume şi umor (vorba unui fost coleg), problema există şi e serioasă.

Am spus mai sus vestea proastă (pe care o ştim cu toţii): atunci când ai condiţii de trai, trăieşti bine. Şi te înmulţeşti şi devii o problemă la fel ca traficul de la amiază din oraş. Tot răsfoind să mă documentez pe tema asta am aflat că sunt ceva măsuri şi naturale, şi artificiale, care să mai atenueze din impact. Asta pentru că să tai tot ce e platan din oraşe (deşi sună atrăgător pentru fanii drujbei) e o idee proastă. Şi costisitoare. Datul cu insecticid aşa, cu ruptul, iar nu e o idee strălucitoare pentru că am impresia şi că abuzul de dat cu din astea a încurajat răspândirea insectelor enervante incluzând aici tigrul platanului. Cum asta? Simplu.

În mod normal, există destule insecte care se hrănesc cu larve, inclusiv cele de la tigrul platanului. Nemaifiind larve, nu mai are ce să devină goangă şi treptat, se răreşte cât de cât şi se va trece de starea de pericol. În plus, mai există păsările insectivore de tot felul care şi ele mănâncă larve sau chiar insecte. La fel cum, uite, bibilicile se hrănesc exact cu căpuşe, (dar toţi tac pe tema asta, e prea simplă soluţia). Numai că apare următoarea problemă. Cand faci dezinsecţie împotriva căpuşelor, atunci "dezinsectezi" tot. Să mă contrazică superexperţii dar nu cred că substanţa aia chimică elimină doar căpuşe iar restul de insecte, unele utile sunt cruţate. Dezinsecţia face ca insectele să dispară-punct, nu selectiv. Cum a fost zilele trecute la Timişoara când o decăpuşare din asta a killerit tot, icnlusiv bondari albine sau alte gâze nevinovate. Decăd acă abuzeui de chimicalele astea, bun, tot ce e insectă piere şi dispare. O dată cu ele, dispar şi păsările insectivore, care sunt tot mai rare în oraşe, pentru că ele ori pleacă, ori mor. Aşa că atunci când reapar insectele, vor fi şi mai multe, cu excepţia pauzelor de dezinsecţie care nu au garantat niciodată dispariţia definitivă a speciilor invadatoare. La fel, s-au rărit până la dispariţie fluturii, de la distrugerea florei spontate din spaţiile verzi, înlocuită cu gazon la metru tuns la normă, ri e ori nu e nevoie. Aşa că, în lipsa "vânătorilor" care ar fi putut fi găsiţi în mijlocul naturii, e logic că orice specie deranjantă, inclusiv cea în cauză aici, creşte nestigherită.

Oricum folosirea insecticidelor la scară mare este puţin recomandată de experţi în cazul lui Corythucha ciliata, ca să nu-i mai zic tot "tigrul platanuluI".

Iar dacă autorităţile sanitare din Sibiu şi România au excelat în a nu lua măsuri şi a nu da avertismente la timp, avem în schimb sfaturi de la fraţii noştri din Moldova, unde măsurile pentru a diminua răspândirea insectei sunt simple: stropirea frunzelor platanului cu jeturi puternice de apă pentru a îndepărta "puii", iar toamna, strângerea frunzelor unde este riscul să fie adulți care hibernează. Măcar aşa se mai răresc.

Nu mai ştiu cum e acum dar cu ceva timp în urmă, Primăria a anunţat, exact pe această temă, că Direcţia de Sănătate Publică Sibiu NU are "un plan de combatere a acestor specii invazive de insecte", şi NU ARE vreo "metodologie de supraveghere a vreunei boli transmise de aceste insecte". Sunt curios dacă autorităţile sanitare au avut vreo poziţie referitoare la platani, dacă a emis rveun avertisment cu privire la, atunci când aceştia au fost sădiţi. Nu cred.

Mai rămâne şi mai marea problemă nespusă şi nepusă pe tapet de nimeni, oficial. Scandalul cu tigrul platanului e vechi de decenii. Cand s-au achiziţionat platani, sau când s-a pus problema achiziţionării de platai de cîătre primării, a existat vreo autoritate sanitară judeţeană sau naţională care să atragă atenţia cu privire la riscuri? Sau vreo agenţie de protecţia mediului? Sau măcar cineva din puzderia de societăţi civile "verzi" şi eco-bio-eoliano-solare?

Apropo, la Cluj, de exemplu, platanii s-au plantat din fonduri europene. A zis Europa ceva, vreo virgulă pe tema asta, a prevenit cumva că grijă la platani? Nu. A anunţat cumva cineva presa cu privire la acest aspect? Nu. Dar e bine că acum o dăm pe văleleu şi ce ne facem fetelor, că ne mănâncă tigrul platanului.

De ce eu nu am (până acum) tigrii platanului

Interesant este că în tot oraşul era plângere mare cu aceste nu mai ştiu cum să le spun ca să nu mă tot repet, cu "tigrul platanului": eu la mine la margine de oraş şi de Hipodroame abia dacă am văzut câteva bucâţi în ultimii doi ani. De ce? Am căutat explicaţii în natură. O dată, că în zonă nu am suficienţi platani ca să constituie risc de invazie, ori cei acre sunt, sunt plantaţi de la ultima "reabilitare" şi sunt prea pricăjiţi. Plus că permanent aici bate vântul, deci poate îi zboară mai pe la centru. Apoi a mai rămas ceva din copacii vechi şi gardurile vii. Locuri unde sunt multe vrăbii. Care vrăbii sunt veşnic flămânde şi mănâncă orice, de la pâine la tot felul de insecte, nexcluzându-se probabil spre sigur larvele de baubau ăştia. Apoi mai am nişte concetăţeni care nu au fost mulţumiţi de gazonul sec aruncat în faţa blocurilor şi au făcut grădinile lor, cu flori multe şi frumoase, care au atras insecte de flori frumoase. Care, probabil şi ele mănâncă larve de baubau. La voi cum e?

Morala: Morala este că se ştia demult despre riscul de a avea platani la pachet cu insecte parazite. Iar dacă nu se ştia, existau suficiente locuri unde să se informeze. Dar nu a păsat nimănui. La fel, şi cei datori prin lege să controleze calitatea şi impactul acestori investiţii, au stat de-o parte, pocniţi tot de nepăsare şi de "timpul trece leafa merge". La fel, cei autorizaţi sau îndreptăţiţi măcar să ia atitudine, aveau alte treburi din seria "eu nu mă bag man", decât să avertizeze. Acum suntem la lucru gata şi toţi cărora nu le-a păsat se întreabă că vai ce ne facem şi cum să facem. Ceea ce e comic, pentru că în natură totul se compensează, bun sau rău, iar când faci totul ca să ai tigrul platanului în cantităţi industriale, atunci îl ai.

Pun pariu că de acum încolo vom avea parte de pendularea aia ca la căpuşe: insecte – dat cu chimicare – alte insecte- alt dat cu chimicale. Cu consecinţele de rigoare: un dezechilibru ecologic tot mai ridicat în mediul urban. Sincere felicitări, aţi reuşit.