De curând ne-a părăsit şi urcă la Ceruri Prof.univ.dr. ing. Octavian  Constantin Bologa. Îl readucem în memoria contemporanilor şi evocăm personalitatea-i complexă.  

Octavian Bologa s-a născut în 15 decembrie 1948, la Sibiu. A absolvit Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, în 1971. A obţinut titlul de doctor la Institutul Politehnic din Timişoara,  a efectuat specializări în Anglia, Germania, Belgia, Spania, SUA. A funcţionat ca inginer în Bucureşti – Griviţa, Întreprinderea de Reparaţii Auto, în Sibiu – Întreprinderea de Piese Auto. Activitatea didactică şi-a desfăşurat-o la Sibiu, la Institutul de Învăţământ Superior / Universitatea ”Lucian Blaga”, din 1976, parcurgând toate gradele didactice până la cel de profesor universitar. A contribuit la formarea a zeci de generaţii de ingineri şi, în calitate de conducător de doctorat, s-a implicat în pregătirea doctoranzilor pentru obţinerea înaltului titlu de doctor în ştiinţe. A fost între cei care au contribuit la înfiinţarea şi la prestigiul Facultăţii de Mecanică / Inginerie Sibiu, înainte şi după 1989. A activat ca secretar ştiinţific al Facultăţii de Mecanică / Inginerie şi al Universităţii ”Lucian Blaga”, şef al Catedrei de Maşini şi Utilaje, director al Centrului de Studii şi Cercetări pentru Deformări Plastice.  

Profesorul  inginer Octavian Bologa a activat, în 2002, ca Visiting Professor, la Paris.  Este membru al unor societăţi şi asociaţii ştiinţifice din ţară: Asociaţia Oamenilor de ştiinţă din România, Asociaţia Generală a Inginerilor din România. Este Membru Titular al Academiei de ştiinţe Tehnice din România, din 2007, şi preşedinte al Secţiei de Inginerie Mecanică, din 2018. Activitatea ştiinţifică se reflectă în publicarea a 10 cărţi. Exemple: Tehnologii de prelucrare tipizate, 1995; Deformare volumică rotativă, 2005; Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice, 2006; De la pionierii sibieni la tehnica modernă în domeniu, 2007; Prelucrări prin deformare plastică la rece, 2014 ş.a. A publicat 140 de studii şi articole în reviste şi în buletine de specialitate. Este menţionat în Who’s Who in the World, în Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, Who’s Who în România, 2002. A fost onorat cu titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, în 2015. A făcut parte, câţiva ani, din Adunarea Eparhială a Episcopiei Sibiu.
Profesorul  inginer Octavian Bologa, pasionat de istorie, cunoscător al istoriei ASTREI, a participat la eforturile de reactivare a ASTREI din 1990, a fost vicepreşedinte, din 1990 până în 2022, a participat la toate adunările generale şi la importantele manifestări culturale din despărţăminte, a susţinut comunicări, a publicat 20 de articole. S-a implicat în organizarea adunărilor generale ce au avut loc în Sibiu, în 1990, 1995, 2005, 2011, la activităţile Astrei de anvergură ce au avut loc la Sibiu. A editat revista ”ASTRA Sibiu”, două numere pe an, 2013. A condus Despărţământul Sibiu al ASTREI în calitate de preşedinte din 1991. A stabilit şi organizat programele Zilelor Asociaţiunii ce au cuprins simpozioane, evocări, concerte de colinde. S-a implicat, insistent, în ridicarea statuii lui Iacob Bologa, vicepreşedinte (1870-1875) şi preşedinte al ASTREI (1875-1877).          
Spre exemplu, o manifestare culturală deosebită în organizarea căreia s-a implicat profesorul inginer Octavian Bologa a avut loc la Sibiu, în 22-24 aprilie 2004, cu prilejul Centenarului ”Enciclopediei Române” (1898, 1900, 1904), sau Enciclopedia ASTREI, coordonată de Cornel Diaconovici, prima din România şi din SE Europei. Au prezentat comunicări: acad. Alexandru Surdu (Bucureşti), pr. acad. Mircea Păcurariu, Octavian Bologa, Dumitru Acu, Alexiu Tatu, Onuc Nemeş, Elena Macavei, Mioara Bud, Dumitru  Borţan, Pamfil Matei, Ioana Creţu (Sibiu), Silvia Pop, Ioan Buzaşi, Daniela Pănăzan (Blaj), Ioan Seni, Ioan Mititean, Floarea Pleş (Năsăud) ş.a.

Un alt eveniment cultural deosebit în care s-a implicat  Despărţământul Sibiu, prin preşedintele ei profesorul inginer Octavian Bologa,  a fost Adunarea festivă cu prilejul Bicentenarului naşterii lui George Bariţiu. Simpozionul a fost organizat, la Sibiu, în ziua de 9 iunie 2012. Istoricul Ioan Lupaş a surprins esenţa meritelor lui George Bariţiu: ”Este de datoria urmaşilor să pomenească cu laudă şi cu cinste numele lui George Bariţ, care a fost mai mult decât gazetar şi un istoric; a fost ferment de viaţă culturală şi un model de viaţă închinată unui scop neschimbat – ridicarea neamului prin conştiinţa sa.”
Au onorat cu participarea la acest eveniment: acad. Ionel Valentin  Vlad, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, oaspeţi din despărţăminte. Au susţinut comunicări şi: Dumitru Acu, Victor V. Grecu, Elena Macavei, Ioana Creţu, Vasile Ciobanu, Liviu Sofonea, Ion Onuc Nemeş, Alexiu Tatu, Dumitru Borţan, Silviu Borş, Mioara Bud ( Sibiu), Silvia Pop, Ion Buzaşi  (Blaj), Sebastian Bazilescu (Alba Iulia). Membrii Comitetului Central ASTRA au participat la manifestările festive dedicate Bicentenarului naşterii lui George Bariţiu şi la Academia Română.

Personal am colaborat, uneori ”cu scântei”,  la realizarea tuturor activităţilor ASTREI şi mai cu seamă la readucerea în memoria contemporanilor a personalităţii tatălui său – LUCIAN BOLOGA – membru ASTRA, reprezentant de seamă al şcolii Experimentale de Psihologie din Cluj, conduse de Florian ştefănescu Goangă (1881-1958), venit la Cluj, la invitaţia Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi a lui Onisifor Ghibu, de a face parte din elita profesorală a Universităţii ”Dacia Superioară”, 1919, devenită, din 1927, Universitatea ”Regele Ferdinand” (ctitoria ASTREI). Din grupul de cercetători condus de Florian ştefănescu Goangă au făcut parte nume răsunătoare din psihologia şi cultura românească: Nicolae Mărgineanu, Alexandru Roşca, Dimitrie Todoran, Liviu Rusu, Salvator Cupcea, Mihai Beniuc, Lucian Bologa, mai târziu: Anatolie Chircev, Dumitru Salade, Beniamin Zörgö, Ion Radu.
Meritul lui Lucian Bologa a fost  acela de a crea instrumente de cercetare în psihologie  – chestionarul, fişa de observare psiho-pedagogică, metode de analiză statistică şi de reprezentare grafică, de a deschide interesul pentru cercetarea ştiinţifică în domeniile: psihosociologia liderului şi a grupului, psihosociologia vieţii religioase, psihosociologia educaţiei şcolare şi permanente. Performanţele muncii dăruite cercetării psihosociale s-au reflectat în publicarea lucrărilor: ”Psihologia configuraţiei”, 1929 (coautor), ”Psihologia vieţii religioase”, 1930, ”Lectura tineretului”, 1933, ”Psihologul Petru şpan”, 1938, ”O şcoală primară liberă şi generală după Planul Jena”, de Peter Petersen, traducere, ”Elevul conducător”, 1943, studii, articole, recenzii. Ilustrarea meritelor ştiinţifice ale lui Lucian Bologa şi readucerea în sfera cunoaşterii contemporanilor s-a realizat prin publicarea volumului ”Lucian Bologa. Viaţa şi Opera”, realizată de Elena Macavei, ediţie îngrijită de Octavian Bologa, Editura Psihomedia, Sibiu, 2005 (354 pagini).
Revenim la profesorul inginer Octavian Constantin Bologa. Cunoscuţi, colegi şi prieteni i-au remarcat prezenţa la manifestări ştiinţifice, culturale în Sibiu, în alte localităţi, prin susţinerea comunicărilor ştiinţifice şi cu conţinut cultural, prin participarea la acestea cu competenţă,  eleganţă şi distincţie. Fără să fie neapărat volubil în conversaţii, intervenea ferm, cu opinii argumentate, cu ironie, glume şi aplomb. ştia şi să asculte pe alţii. În relaţia noastră de prietenie şi camaraderie de peste patru decenii am discutat mult şi despre multe, ne-am contrazis, ne-am tachinat, ne-am admirat şi respectat reciproc.
Cum firul vieţii fiecăruia dintre noi se întrerupe brusc sau lent prin boală şi suferinţă, profesorul inginer Octavian Constantin Bologa, cu voia Domnului, îşi începe Drumul spre Veşnicie din ziua de 7 noiembrie a.c, lăsând în urmă regrete şi tristeţe. L-au susţinut şi ajutat în clipe grele  colegi şi prieteni. Facem o reverenţă în faţa colegilor de la Facultatea de Inginerie, Decanului profesor inginer Gabriel Racz, membrilor catedrelor, profesorilor ingineri Carmen şi Dan Duşe şi celorlalţi colegi şi prieteni implicaţi în îngrijirea, protecţia, susţinerea psihică şi morală a celui ce a urmat, cu procesiunea tradiţională creştină, ultimul drum pe Pământ.        
Drum lin spre Veşnicie – Darul lui Dumnezeu, dragă prietene.

Prof. univ. dr. Elena MACAVEI