n Elena Macovei a fost profesor dr. la Uni­versitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, specialitatea pedagogie şi ştiinţe ale educaţiei, fiind autoarea unor volume de referinţă în domeniu, precum  şi a unor studii esenţiale în reviste naţionale şi din străinătate. Volumul Pe­dagogie. Teoria edu­caţiei – I, II – (2001, 2002) a fost distins cu Premiul Academiei, iar celelalte 15 cărţi abor­dează probleme derivate din ideea de educaţie. Vocaţia pentru cunoaş­tere îi întreţine plăcerea de a scrie, astfel că prin­cipalele sale experienţe de viaţă au căpătat înfăţişarea unor texte, frumos tâlcuite, scrise cu pasiune şi talent, uneori informaţiile că­pătând farmecul lite­raturii: Trasee turistice cu Minunile Lumii (2023), Confucius. Îm­păratul civilizaţiei chi­neze (2015), Curtezane şi pseudocurtezane în mitologie, istorie, lite­ratură (2011), Pelerini în Ţara Sfântă (2008), Prostituţia între igno­rare şi mistificare (2005) şi alte cărţi ade­menitoare prin subiect şi limbaj. Fiind sibiancă, îşi dedică timpul scrisului mişcării astriste, călă­toriilor culturale, lui Confucius, lui Diderot ori lui Şaguna, după o ex­cepţională participaţie profesorală în domeniul educaţiei.

n ASTRA a fost în­fiin­ţată în 1861, dar acti­vitatea i-a fost suspen­dată în 1950, fiind reac­tivată după 1990 şi funcţionează ca orga­nizaţie şi în prezent. Mi­tropolitul ortodox, Andrei Baron de Şaguna, arăta că ”naţiunea română este setoasă după cultură şi luminare”, iar Asociaţiunea va contri­bui la ”un viitoriu mai fericit pentru propăşirea naţională”. Cărturarul Onisifor Ghibu susţine că ASTRA a devenit ”o cetate a solidarităţii naţionale şi un focar de educaţie naţională”. Pomenind doar preşe­dinţii ASTREI, întărim valoarea acestei instituţii pentru cultura şi edu­caţia poporului român: Andrei Şaguna, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Alex. Mocsonyi, Iosif Sterca – Şuluţiu, Andrei Bâr­seanu, Vasile Goldiş etc. Între alţi membri mar­canţi pomenim, după studiul doamnei prof. univ. dr. Elena Macavei, pe S. Albini, Ath. Marie­nescu, N. Popea, P. Cosma, V. Stroescu, N. Bălan, T. Brediceanu, I. Hossu, S. Puşcariu, O. Ghibu, O. Goga, I. Lupaş şi alţii. Astriştii, fie ei ortodocşi ori greco-ca­tolici, au realizat uni­tatea culturală a româ­nilor din Transilvania şi cu Regatul României, au înfiinţat şcoli româneşti, publicaţii în limba ro­mână, biblioteci popu­lare, au stimulat editorial tipărirea de cărţi şi au răspândit spiritul naţional pe ambele versante ale Carpaţilor. Repet, ASTRA a realizat unirea cul­turală a românilor înaintea unirii statale. Asociaţiunea a avut ”despărţăminte” (filiale) în principalele localităţi cu populaţie majoritar românească, iar spiritul astrist s-a propagat în continuare chiar după realizarea Marii Unirii, prin înfiinţarea despăr­ţămintelor în Banat, Basarabia, Dobrogea, în ”Regiunea secuizată” şi Regiunea Apusenilor.

Autoarea pune un accent important pe înfiinţarea Şcolii Civile Superioare de Fete cu Internat (Sibiu, 1886), precum şi a unor şcoli ţărăneşti, a unor Bănci, Asociaţii sportive, So­cietăţi literare şi teatrale. Întreaga mişcare cultu­rală de înălţare a popo­rului român din Tran­silvania a fost coordo­nată de ASTRA, adu­nând elita intelectualităţii române.

Aceste date sunt esenţa prezentării ample efectuate de autoare, iar menirea sa a fost un fel de preludiu pentru a evidenţia o idee: ”cul­tura a fost un instru­ment de emancipare a femeii, iar Doam­nele ASTREI, din po­ziţia de mamă, soţie, educator şi model de conduită”. E. Macavei citează din pedagogul
P. Şpan: ”Chestiunea cultivării femeii este vitală, întrucât femeii îi este rezervat locul de onoare în organismul omenirii, loc care, ocupat cu vrednicie, este che­mat să dea direcţiune omenirii către idealul perfecţiunii omeneşti”. I. Popea este citat astfel: ”O mamă bună plăteşte mai mult decât o sută de dascăli”. Alte citate sunt extrem de relevante pen­tru programul Asocia­ţiunii Transilvane, fiind dovada limpede asupra înaltelor idealuri cultu­rale, educaţionale, lite­rare şi ştiinţifice, între­ţinute de către astrişti şi răspândite în rândul populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie.

Doamnele ASTREI!!!

Dacă istoria a fost făcută de bărbaţi (deşi Aurora Liiceanu are câteva romane dedicate femeilor puternice – unele supuse, altele rebele), iată că Doam­nele ASTREI devin emancipate şi participă efectiv la activităţi culturale, de educaţie, literatură, ştiinţă şi de implicare în alcătuirea şi conştientizarea identi­tăţii naţionale. Ca mamă şi soţie, sursă de echi­libru emoţional în familiei şi comunitate, Femeia devine organizatoare şi participantă activă la animarea sentimentelor patriotice, la educarea poporului, generarea de creativitate literară şi artistică, implicarea în activităţi economice, filantropice şi caritabile. ASTRA, susţine E. Ma­cavei, a devenit un cadru propice pentru expri­marea publică a virtuţilor ”Doamnelor ASTREI”. Între acestea regăsim numele soţiilor şi fiicelor bărbaţilor astrişti, femei de succes în cultură, ştiinţă, organizare, edu­caţie şi voluntariat, iar demersul autoarei con­stituie ”un omagiu adus, prin scurte medalioane, Doamnelor ASTREI …animate de profunde sentimente patriotice” care ”s-au implicat cu pasiune, dăruire şi responsabilitate în viaţa social-culturală a societăţii româneşti, în susţinerea idealurilor ASTREI de emancipare prin cultură a poporului român.” (p. 57).

Autoarea a alcătuit 38 de medalioane (nuclee biografice), iar între acestea regăsim pe Emilia Raţiu, Ana Hodoş, Anna Marienescu, Mi­nerva Brote, Catinca Bârseanu, Maria Cunţan, Elena Goldiş, Constanţa Hodoş, Elena Văcă­rescu, Veturia Lapedatu, Virginia Branişte, Veturia Ghibu etc. De astfel de medalioane beneficiază corpul profesoral feminin al Şcolii Civile Supe­rioare de Fete din Sibiu.

După anul 1990, când ASTRA şi-a reluat acti­vitatea publică suspen­dată, Doamnele ASTREI sunt conducătoare de despărţăminte, iar printre cele 101 biografii se regăsesc medalioane şi fotografii dedicate femei­lor astriste din Sibiu, Blaj, Năsăud, Beclean, Iaşi, Făgăraş, Carei, Câmpeni, Harghita, Sângiorgiu de Pădure, Săcele, Maramureş, Reghin, Arad, Bucureşti şi cele din Republica Moldova – Ucraina. Vo­lumul se încheie cu o amplă bibliografie dedi­cată Asociaţiunii, pre­cum şi cu un Album fotografic cu imagini din activitatea sa contem­porană.

Un cuvânt de apre­ciere se dedică coperţii volumului, care – pe un fond alb -, sunt plasate şase aranjamente flo­rale, tip ikebana, un omagiu adus Doamnelor care au înţeles menirea educaţională, culturală şi economică a FEMEII într-o societate orga­nizată şi bine gospo­dărită. Nu sunt uitate Anonimele Doamne ”care au făcut perfor­manţă economică în casă, au adunat obiecte valoroase cu care au înzestrat expoziţii şi muzee etnografice pen­tru a pune în valoare identitatea naţională a românilor, au transmis valorile culturii româneşti prin şezători, reuniuni de cântări, serbări, şi-au crescut şi educat copiii în credinţă şi respect pentru istoria poporului în perspectiva viito­rului…”.

Studiul doamnei prof. univ. dr. Elena MA­CAVEI excelează prin rigu­rozitate, docu­men­tare, iar demersul se întreţine din pasiunea autoarei pentru exac­titate şi spirit patriotic. Me­da­lioanele însumate în­cropesc o veritabilă Monografie a ASTREI dintr-o nouă pers­pectivă, aceea a rolului excepţional al Femeii în dimensionarea excepţio­nalităţii alcătuirii spiri­tului cultural, moral, naţional şi educaţional al românilor. Reafirm ideea că unitatea culturală a pregătit uniunea statală prin intermediul acestei societăţi culturale, lite­rare şi… senti­men­tale. Elena Macavei a îm­bogăţit bibliografia astristă cu o carte esen­ţială spre înţelegerea contribuţiei asociaţiunii la conturarea identităţii naţionale unitare. De altă parte, focalizarea inte­resului studiului pe rolul Doamnelor ASTREI în realizarea obiectivelor naţionale constituie un îndemn pentru alte asemenea iniţiative în care diferenţierea de gen nu are relevanţă expli­cită. Stilul liniştitor, cu o exprimare limpede, un limbaj clar şi o seducţie a ideilor pline de gene­rozitate îndeamnă la lectură pentru încăr­carea spiritului cititorului cu patetism cultural şi reverenţă istorică. Si­bianca Elena Macavei mai evidenţiază un fapt: nucleul de emanaţie a atâtor idei şi acţiuni ale ”Asociaţiunii” a fost şi este SIBIU, considerat capitala Asociaţiei Tran­silvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

Anton ILICA, Arad