Articol
* Îşi mai aminteşte cineva de poetul Ion Sofia Manolescu (1909-1993), cu o biografie încurcată, din care n-au lipsit ocupaţiile efemere: ucenic, brutar, zidar, salahor, electrician, acrobat, paznic, dactilograf, impiegat, tehnician agronom, pedagog, ajungând, în 1946, inginer agronom. Prolific ca poet, a colaborat la multe ziare şi reviste de cultură, apreciat de Tudor Arghezi, Gala Galaction, Eugen Lovinescu, G. Călinescu..Se pare că a fost şi "puţin" legionar, fiindcă, după 1945 a avut interdicţie de semnătură până în 1970. "Ce frumoasă toamnă o să fie/Vor muri poeţii de ftizie/Şi-n potop de galbene lumini/Ne va arde sufletu-n vitrini/A murit poetul Călinescu/Mâine o să moară Manolescu/Poimâine un altul o să moară/Ce frumoasă toamnă literară!" * Este de actualitate sfatul lui Caragiale, cel care, sătul de miticii "dă" Bucureşti, a decis să-şi sfârşeaşcă viaţa între nemţi, în Germania. El a zis: "Voieşti să cunoşti lumea? Priveşte-o de aproape. Voieşti să-ţi placă? Priveşte-o de departe." * În DEX, "paţachină” este un "arbust cu frunze asemănătoare cu cele de fag, al cărui lemn este folosit la fabricarea cărbunelui de desen şi a prafului de puşcă, iar scoarţa, ca purgativ", iar în alt sens, "femeie vulgară". În volumul "Note de insomniac", Radu Beligan scrie că apelativul vine de la fratele mezelarului Paţac, care avea un ”şantan" pe Bulevardul Elisabeta din Bucureşti, prin faţa căruia se foiau curveturile aduse de la Viena, adică "fetele lui Paţac". S-ar putea să aibă dreptate, doar că, în zilele noastre, cuvântul se foloseşte destul de rar. * O conversaţie de berărie, un amic lansând întrebarea "Câte plăceri sunt pe lume?", la care comesenii au început să le înşire: iubirea, puterea, banii, jertfa, datoria împlinită, contemplaţia, emoţia estetică, găsirea lui Dumnezeu etc. La care, un milog, ajuns în apropiere: "Nu există decât două plăceri: masa de prânz şi masa de seară". Berarii au râs şi i-au dat nişte mărunţiş ca să-şi satisfacă măcar una din plăceri. * Anunţ la mica publicitate: "Angajăm secretară, serioasă, activă, cunoştinţe operare PC. O limbă este binevenită." * Petre Pandrea scrie în jurnalul său: "Generalul N. Cambrea, originar din Hobiţa-Gorj, a făcut o statistică a generalilor din armata română. Din 1830 până în 1946, circa 8o la sută dintre generali au fost juveţi. Procente majoritare s-au aflat şi la ofiţeri şi subofiţeri. Juveţii nu fug de bătălii". Avea dreptate, dar fug după grade şi funcţii… * În savuroasa carte "Fiziologia gustului" Brillant-Savarin, magistratul gurmand, povesteşte că, aflată pe patul de moarte, mătuşa lui, în vârstă de 93 de ani, i-a cerut un pahar de vin vechi, după care i-a spus: "Dacă vei ajunge la anii mei, vei vedea că moartea devine o nevoie, ca şi somnul." Autorul n-a putut să verifice spusele bătrânei, el murind la 71 de ani. * Din câte am învăţat, "şansă" este sinonimă cu "noroc", ceea ce nu ştiu mulţi crainici sportivi, care repetă cu seninătate tembelă că jucătorii "au avut o şansă bună" şi nu le spune nimeni că-s tâmpiţi. * Verbul impersonal "a trebui" este cel mai frecvent folosit de politicienii noştri, fie ei la putere sau în opoziţie: trebuie să echilibrăm bugetul, trebuie să micşorăm datoria publică, trebuie să punem capăt corupţiei, trebuie să reducem datoria externă etc. Nu l-am auzit pe unul spunând că trebuie să mai şi muncim dacă vrem salarii şi pensii mai mari, ca să trăim "ca-n Occident".