n A zis marele scriitor rus Lev Tolstoi şi avea dreptate. Eu l-aş completa, spunând că zăbovitul în faţa televizorului este precum ai asculta perorând un ins plicticos. (Poate vă amintiţi că, la început, talk-show-ul era un dialog al moderatorului cu un invitat. Apoi, au fost doi invitaţi, apoi aceştia 
s-au tot înmulţit, unii moţăind până le vine rândul să-şi dea cu părerea într-o problemă în care e tufă de Veneţia. Un exemplu tipic este Dumitru Pelican, fost comentator de fotbal, ajuns senator şi "priceput" în toate.)  n O doamnă firoscoasă, care nu lipseşte de la concertele Filarmonicii sibiene, îi spunea unei surate, iar eu trăgeam cu urechea la masa lor: "Auzi, dragă, au început să vină la concerte toţi afonii, doar ca să-i vadă lumea. Mitocanii se trezesc aplaudând între allegro şi adagio perturbând spectacolul". Vedeţi de ce ocolesc eu "cea mai frumoasă stradă din Sibiu"?! n Publicitate din Sibiul anului 1948: "Heinrich Hermann, str. I. V. Stalin nr.35, atelier pt. tot felul de perii. Reparăm perii pt. dinţi."După război, găseai în Sibiu sumedenie de ateliere de tot felul, oamenii preferând să-şi repare pantofii, hainele, ceasurile, maşinile de cusut, sobele, bicicletele etc.decât să cumpere unele noi. Acum s-au boierit. n Într-un articol, Andrei Pleşu face apologia bragăi: "Una dintre bucuriile copilăriei mele era paharul cu bragă de 40 de bani.În 1963, ajungând în Bucureşti şi văzând oameni stând la coadă la bragă, am testat şi eu această băutură căcănie, specifică locului. Mi-a venit să-mi vărs maţele după prima înghiţitură…n Cică un oltean l-a întrebat pe un regăţean dacă scutul anti-rachetă plasat la noi e de bine sau de rău. Regăţeanul 
n-a ştiut, aşa că l-a lămurit olteanul, mai iute de picior şi la minte: "E de rău, bre, că de era de bine nu-l puneau la Deveselu, ci la Bucureşti". n După un raport medical din 1888," din 1049 de case din Rm. Vâlcea, 534 nu au privăţi deloc (ca la Sibiu, în Evul Mediu!), 487 sunt făcute din coceni şi doar despre 28 se poate spune că corespund normelor sanitare." Acum or fi mai multe care au "privăţi". n Când contracta o răceală mai serioasă, în general prin ianuarie-februarie, tata cerea să fie tratat "naturist": inhalaţii, transpiraţii, ceaiuri, ventuze. Mama îi punea pe spate ventuzele, recitându-i din Păstorel Teodo­reanu: "Când pui ventuze, te simţi bine/Şi nu e lucru de mirare/Ai supt o viaţă din pahare/ Acuma ele sug din tine". n Fănuş Neagu, care 
n-a fost doar un scriitor înzestrat cu har, ci şi un mucalit "de la câmpia Brăilei", a înşirat într-un loc porecle ale oamenilor de prin satele limitrofe. Iată câteva de tot hazul: Bobârnac, Bavarezu, Câcârigu, Părpală, Telelezu, Ciufrundel, Fâneaţă, Boţârlău, Jumară, Frigevulpe, Pârţu, Bibeaşcă, Atârnatu, Clănţău, Nanatârc…Şi prin satele transilvane sunt porecle, dar fără atâta imaginaţie. n O doamnă îi reproşa lui Emil Cioran faptul că e împotriva a tot ce s-a făcut după ultimul război mondial. La care, filozoful i-a replicat: "Aţi greşit în privinţa datei. Eu sunt împotriva a tot ce s-a făcut de la Adam încoace". n Un celebru actor de pe vremea filmului mut, Groucho Marx, în timpul liber era destul de vorbăreţ. El spunea: "Nu vă încredeţi în cuplurile care se ţin de mână. Dacă cei doi nu-şi dau drumul la mâini, o fac de teamă că se vor omorî între ei. "Cunosc perechi care în public se giu­giulesc, iar în intimitate se păruiesc. n Romancierul francez Alexandre Dumas-tatăl (probabil) a scris şi un "Dicţionar de artă culinară", ca divertisment. Iată cum îl descrie pe cocoş: "Este, cu siguranţă, pasă­rea cea mai glorioasă ,cea mai vigilentă şi cea mai curajoasă din câte există. În ce priveşte orgoliul, nu avem decât să-l privim patrulând în mijlocul haremului de găini, pentru a recunoaşte că sub acest raport, el este rivalul păunului." De acord, dar sfârşitul lui va fi tot în oala de supă…