În calendarul lunii august data de 15 are o simbolistică aparte pentru comunitatea creștină de pretutindeni, fiind o zi în care au loc pelerinaje menite a venera Maica Domnului. Ei bine, 15 august indiferent cum este pomenită de credincioși – fie sărbătorea Adormirii Maicii Domnului ca la ortodocși, fie Înălțarea Fecioarei ca la romano-catolici și evanghelici (protestanți)- semnificația ei este aceeași căci Adormirea pentru toate înseamnă „înviere”, considerente în baza cărora Sfânta Fecioară este sărbătorită de multe ori pe parcursul anului. În context religios, la Dumbrăveni ceremonia este una specială, căci în 15 august armenii din localitate, din județul Sibiu, dar și din Transilvania, sărbătoresc „Zilele Armenilor ".

Reperul armenilor nu este întâmplător

Manifestările religioase și laice au început în Biserica Sf. Elisabeta, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, cu oficierea unei slujbe religioasă, în patru limbi, maghiară, română, germană (predica) și armeană (cântecele corului și Tatăl Nostru). o slujbă poate unică în țară, la care a participat o asistență numeroasă.  Reperul ales de armeni nu este aprioric. Primul document care face referiri la întinderea actuală a Dumbrăvenilor datează din anul 1332, când localitatea apare sub numele de Ebeș, o așezare populată de armeni care au constituit în anul 1671 o comunitate în adevăratul sens al cuvântului. Este o perioadă în care armenii primesc privilegii din partea principelui Apaffy, fiind considerați gospodari și buni negustori. De facto orășelul Dumbrăveni de lângă Sibiu, la fel ca și Gherla, a fost înființat și ridicat tot de armenii stabiliți aici. Mai mult, conform înscrisurilor arhivistice în ”Anul Domnului 1714”, împăratul Carol al V-lea atribuie comunității armene din Dumbrăveni un statut aparte. Astfel habitatul este decretat ca fiind “oraș privilegiat”, fapt pentru care în documente apare cu/sub denumirea de Elisabetopolis. În această perioadă se construiește și Catedrala armenească, una dintre cele mai frumoase din țară, edificat în stil baroc, din piatră și cărămidă. Ctitoria începută în anul 1766 este finalizată în 1791. Edificiul este înnobilat de statuile apostolilor Petru și Pavel, lucrări realizate de Simon Hoffmayer, considerat în secolul XVIII, ca fiind unul dintre importanții sculptori transilvăneni. Din cele relatate rezidă și al doilea motiv pentru care Biserica «Sfânta Elisabeta» a devenit la rândul ei un reper istoric important și la vedere pentru armeni.

Misterul sarmalelor armenești

Conform tradiției a doua zi este rezervată ofertei culinare armenești, păstrată de armenii care locuiesc în Dumbrăveni. Dintre preparatele care se pregătesc în bucătăria armenilor și care se consumă frecvent de armeni sunt ”urechiușele”, ingredientul principal al supei cu același nume și ”tolma” sarmale armenești …un preparat care inițial era oferit doar la nunți, înmormântări sau de Anul Nou, dar care în timp a devenit un preparat curent. Tolma însemnă „învelit în viță de vie”.

Proveniența celebrelor sarmale

Denumirea este legată de Regatul Urartu (sec.XIII –XI IdH) urartienii fiind considerați strămoșii armenilor. De-a lungul timpului au fost scoase la lumină o mulțime de vestigii privind cultivarea viței de vie în acest areal. Potrivit istoricilor și arheologilor în zona Areni, la 60 km de Muntele Ararat, a fost descoperit cel mai vechi atelier de prepararea vinului, având o vechime de 6100 de ani. Se spune că aici ar fi făcut Noe primul popas după potop și ar fi plantat primele vițe de vie. În muzeele din Armenia se află multe mențiuni despre rețete Tolma păstrate în scrieri cuneiforme. De exemplu, Erebuni Tolma, o rețetă păstrată la muzeul Erebuni din Yerevan, datând din anul 782 IdH. Aceasta se prepara din carne de pui, ciuperci, brânză Tel Banir (este un fel tradițional de brânză ca o frânghie împletită care se desface în fâșii subțiri ca firele de păr) și nuci .Tot aici, putem menționa Taron Tolma, după așezarea cu același nume, un preparat popular la curtea dinastiei regale Mamigonian (sec.IV-VIII), preparat din limbă de vită, servită cu sos de cireșe. De asemenea Bayazet Tolma preparat din orez, morcov, ciuperci și usturoi, servit cu sos de vișine. Ei bine, armenii folosesc și azi la împachetarea umpluturii sarmalelor frunze de viță de vie în formă cilindrică, închisă la capete, dar sarmalele lor mai pot avea și forma unor mici bocceluțe ovale.